Regulamentul C.E. nr. 110 /2008

REGULAMENTUL (CE) NR. 110/2008 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolul 95, având în vedere propunerea Comisiei, având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social, hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat, întrucât:

(1) Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului din 29 mai 1989 de stabilire a normelor generale cu privire la definirea, desemnarea şi prezentarea băuturilor spirtoase şi Regulamentul (CEE) nr. 1014/90 al Comisiei din 24 aprilie 1990 de stabilire a normelor de aplicare privind definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase şi-au dovedit eficacitatea în reglementarea sectorului băuturilor spirtoase. Cu toate acestea, în lumina experienţei recente, este necesară clarificarea normelor aplicabile în domeniul definirii, al desemnării, al prezentării şi al etichetării băuturilor spirtoase, precum şi în domeniul protecţiei indicaţiilor geografice ale anumitor băuturi spirtoase, ţinând cont, în acelaşi timp, şi de metodele tradiţionale de producţie. Prin urmare, Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 ar trebui abrogat şi înlocuit.

(2) Sectorul băuturilor spirtoase este important pentru consumatori, pentru producători şi pentru sectorul agricol din cadrul Comunităţii. Măsurile aplicabile sectorului băuturilor spirtoase ar trebui să contribuie la atingerea unui nivel înalt de protecţie a consumatorilor, la prevenirea practicilor dolosive, la obţinerea transparenţei pieţei şi a unei concurenţe loiale. În acest mod, măsurile ar trebui să protejeze reputaţia pe care băuturile spirtoase comunitare au dobândit-o în cadrul Comunităţii şi pe piaţa mondială, ţinând în continuare seama de practicile tradiţionale utilizate la fabricarea băuturilor spirtoase, precum şi de cererea crescândă de protecţie şi informare a consumatorilor. Inovarea tehnologică ar trebui, de asemenea, luată în considerare, pentru categoriile pentru care această inovare duce la îmbunătăţirea calităţii, fără a afecta caracterul tradiţional al băuturilor spirtoase în cauză.

(3) Producţia de băuturi spirtoase constituie un debuşeu important pentru produsele agricole comunitare. Această legătură strânsă cu sectorul agricol ar trebui să fie subliniată de cadrul de reglementare.

(4) Pentru a asigura o abordare mai sistematică a legislaţiei care reglementează băuturile spirtoase, prezentul regulament ar trebui să stabilească criterii bine definite pentru producţia, desemnarea, prezentarea şi etichetarea băuturilor spirtoase, precum şi cu privire la protecţia indicaţiilor geografice.

(5) În interesul consumatorilor, prezentul regulament ar trebui să se aplice tuturor băuturilor spirtoase introduse pe piaţă în Comunitate, indiferent dacă sunt produse în Comunitate sau în ţări terţe. În vederea exportului unor băuturi spirtoase de înaltă calitate şi pentru a menţine şi a îmbunătăţi reputaţia băuturilor spirtoase comunitare pe piaţa mondială, prezentul regulament ar trebui să se aplice, de asemenea, unor astfel de băuturi produse în Comunitate pentru export. Prezentul regulament ar trebui să se aplice, de asemenea, folosirii alcoolului etilic sau a distilatelor de origine agricolă în producţia de băuturi alcoolice şi utilizării denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea şi etichetarea produselor alimentare. În cazuri excepţionale în care legislaţia unei ţări terţe importatoare o impune, prezentul regulament ar trebui să permită acordarea unei derogări de la dispoziţiile anexelor I şi II la prezentul regulament în conformitate cu procedura de reglementare cu control

(6) În general, prezentul regulament ar trebui să se concentreze în continuare asupra definiţiilor băuturilor spirtoase care ar trebui să fie clasificate pe categorii. Aceste definiţii ar trebui să respecte în continuare practicile tradiţionale de calitate, dar ar trebui completate sau actualizate în cazul în care definiţiile anterioare lipsesc sau sunt insuficiente sau în cazul în care asemenea definiţii pot fi îmbunătăţite ca urmare a dezvoltării tehnologice.

(7) Pentru a ţine cont de aşteptările consumatorilor în ceea ce priveşte materiile prime utilizate pentru vodcă, în special în statele membre cu o tradiţie în producerea acesteia, ar trebui să se prevadă obligaţia de a furniza informaţii adecvate cu privire la materiile prime utilizate în cazul în care vodca este produsă din materii prime de origine agricolă, altele decât cereale şi/sau cartofi.

(8) În plus, alcoolul etilic utilizat la fabricarea băuturilor spirtoase şi a altor băuturi alcoolice ar trebui să fie exclusiv de origine agricolă, pentru a răspunde aşteptărilor consumatorilor şi a se conforma practicilor tradiţionale. Acest lucru ar trebui să asigure şi o piaţă de desfacere pentru produsele agricole de bază

(9) Având în vedere importanţa şi complexitatea sectorului băuturilor spirtoase, este necesar să se prevadă măsuri specifice privind desemnarea şi prezentarea băuturilor spirtoase, care să depăşească nivelul normelor orizontale instituite prin Directiva 2000/13/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 martie 2000 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la etichetarea şi prezentarea produselor alimentare, precum şi la publicitatea acestora. Aceste măsuri specifice ar trebui, de asemenea, să împiedice utilizarea improprie a termenului „băutură spirtoasă” şi a denumirilor băuturilor spirtoase pentru produse care nu respectă definiţiile prevăzute în prezentul regulament.

(10) Deşi este important să se asigure că, în general, perioada de maturare sau vechimea se referă numai la cel mai nou ingredient alcoolic, prezentul regulament ar trebui să permită o derogare pentru a ţine seama de procedeele tradiţionale de învechire reglementate de către statele membre.

(11) În conformitate cu tratatul, la punerea în aplicare a unei politici privind calitatea şi pentru a permite existenţa unui nivel ridicat de calitate al băuturilor spirtoase şi diversitate în cadrul sectorului, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a adopta norme mai stricte decât cele stabilite prin prezentul regulament, privind producerea, desemnarea, prezentarea şi etichetarea băuturilor spirtoase produse pe propriul lor teritoriu.

(12) Directiva 88/388/CEE a Consiliului din 22 iunie 1988 de apropiere a legislaţiilor statelor membre privind aromele utilizate în produsele alimentare şi materiile sursă pentru producerea acestora se aplică băuturilor spirtoase. Prin urmare, este necesar să se stabilească în prezentul regulament norme care nu sunt deja prevăzute în directiva respectivă.

(13) Este important să se ţină seama în mod adecvat de dispoziţiile Acordului privind aspectele legate de comerţ ale drepturilor de proprietate intelectuală (denumit în continuare „Acordul TRIPS”), în special ale articolelor 22 şi 23, şi de dispoziţiile Acordului General pentru Tarife şi Comerţ, care sunt parte integrantă a Acordului de instituire a Organizaţiei Mondiale a Comerţului, aprobat prin Decizia 94/800/CE a Consiliului.

(14) Având în vedere că Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind protecţia indicaţiilor geografice şi a denumirilor de origine ale produselor agricole şi alimentare nu se aplică băuturilor spirtoase, normele privind protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase ar trebui să fie stabilite prin prezentul regulament. Indicaţiile geografice ar trebui înregistrate, identificând băuturile spirtoase ca avându-şi originea pe teritoriul unei ţări sau într-o regiune sau localitate de pe teritoriul respectiv, în cazul în care o anumită calitate, reputaţie sau altă caracteristică a băuturii spirtoase  poate fi atribuită în mod esenţial originii sale geografice.

(15) Prezentul regulament ar trebui să stabilească o procedură nediscriminatorie pentru înregistrarea, respectarea, modificarea şi eventuala anulare a indicaţiilor geografice din ţările terţe sau ţări ale Uniunii Europene, în conformitate cu Acordul TRIPS, recunoscând totodată statutul special al indicaţiilor geografice recunoscute.

(16) Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competenţelor de executare conferite Comisiei.

(17) În special, Comisia ar trebui să fie împuternicită: să acorde derogări de la anumite părţi ale prezentului regulament în cazul în care dreptul unei ţări importatoare impune acest lucru; să stabilească un nivel maxim de îndulcire pentru completarea gustului; să acorde o derogare de la normele care reglementează indicarea unei perioade de maturare sau a vechimii; să adopte decizii privind cererile de înregistrare, privind anularea sau retragerea indicaţiilor geografice, precum şi privind modificarea dosarului tehnic; să modifice lista definiţiilor şi a cerinţelor tehnice, definiţiile băuturilor spirtoase clasificate pe categorii şi lista indicaţiilor geografice înregistrate şi să deroge de la procedura care reglementează înregistrarea indicaţiilor geografice şi modificarea dosarului tehnic. Deoarece măsurile respective au un domeniu general de aplicare şi sunt destinate să modifice elemente neesenţiale ale prezentului regulament, printre altele prin eliminarea unor astfel de elemente sau prin completarea prezentului regulament cu noi elemente neesenţiale, acestea trebuie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.

(18) Tranziţia de la normele prevăzute în Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 la cele prevăzute în prezentul regulament poate crea dificultăţi care nu sunt soluţionate în prezentul regulament. Măsurile necesare în vederea acestei tranziţii, precum şi măsurile necesare pentru soluţionarea problemelor practice specifice din sectorul băuturilor spirtoase ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE.

(19) Pentru a facilita tranziţia de la normele prevăzute în Regulamentul (CEE) nr. 1576/89, fabricarea băuturilor spirtoase în temeiul regulamentului respectiv ar trebui permisă în primul an de aplicare a prezentului regulament. Ar trebui prevăzută, de asemenea, comercializarea stocurilor existente până la epuizarea acestora,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DOMENIUL DE APLICARE, DEFINIŢII ŞI CATEGORII DE
BĂUTURI SPIRTOASE

Articolul 1

Domeniul de aplicare

(1) Prezentul regulament stabileşte norme privind definirea, desemnarea, prezentarea şi etichetarea băuturilor spirtoase, precum şi privind protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase.

(2) Prezentul regulament se aplică tuturor băuturilor spirtoase introduse pe piaţă în Comunitate, indiferent dacă sunt produse în Comunitate sau în ţări terţe, precum şi celor produse în Comunitate pentru export. Prezentul regulament se aplică, de asemenea, utilizării alcoolului etilic şi/sau a distilatelor de origine agricolă la fabricarea băuturilor alcoolice şi utilizării denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea şi etichetarea produselor alimentare.

(3) În cazuri excepţionale în care dreptul ţării terţe importatoare impune acest lucru, se poate acorda o derogare de la dispoziţiile anexelor I şi II la prezentul regulament, în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 25 alineatul (3).

Articolul 2

Definiţia băuturii spirtoase

(1) În sensul prezentului regulament, „băutură spirtoasă” înseamnă băutura alcoolică:

(a) destinată consumului uman;
(b) având caracteristici organoleptice specifice;
(c) având o concentraţie alcoolică de minimum 15 % vol.;
(d) care a fost produsă:

  1.  fie direct:

– prin distilarea, cu sau fără adaos de arome, a unor produse fermentate natural;

– prin macerarea sau printr-o procesare similară a materialelor vegetale în alcool etilic de origine agricolă şi/sau distilate de origine agricolă, şi/sau băuturi spirtoase în sensul prezentului regulament;

– prin adăugarea de arome, zahăr sau alte produse edulcorante menţionate în anexa I punctul 3 şi/sau de alte produse agricole şi/sau alimente în alcool etilic de origine agricolă şi/sau în distilate de origine agricolă şi/sau în băuturi spirtoase, în sensul prezentului regulament;

    2.    fie din amestecul unei băuturi spirtoase cu una sau mai multe dintre următoarele:

– alte băuturi spirtoase;

– alcool etilic de origine agricolă sau distilate de origine agricolă;

– alte băuturi alcoolice;

– băuturi.

(2) Cu toate acestea, băuturile ce intră sub incidenţa codurilor NC 2203, 2204, 2205, 2206 şi 2207 nu sunt considerate băuturi spirtoase.

(3) Concentraţia alcoolică minimă prevăzută la alineatul (1) litera (c) nu aduce atingere definiţiei produsului din categoria 41 din anexa II.

(4) În sensul prezentului regulament definiţiile şi cerinţele tehnice sunt stabilite în anexa I.

Articolul 3

Originea alcoolului etilic

(1) Alcoolul etilic folosit la fabricarea băuturilor spirtoase şi a tuturor componentelor acestora trebuie să fie de origine exclusiv agricolă, în sensul anexei I la tratat.

(2) Alcoolul etilic folosit la fabricarea băuturilor spirtoase trebuie să respecte definiţia prevăzută la punctul 1 din anexa I la prezentul regulament.

(3) Alcoolul etilic folosit la diluarea sau dizolvarea coloranţilor, a aromelor sau a oricăror alţi aditivi autorizaţi utilizaţi la prepararea băuturilor spirtoase trebuie să fie alcool etilic de origine agricolă.

(4) Băuturile alcoolice nu conţin alcool de origine sintetică, nici alt alcool care nu este de origine agricolă în sensul anexei I la tratat.

Articolul 4

Categorii de băuturi spirtoase

Băuturile spirtoase se clasifică în categorii în conformitate cu definiţiile prevăzute în anexa II.

Articolul 5

Norme generale privind categoriile de băuturi spirtoase

(1) Fără a aduce atingere normelor specifice stabilite pentru fiecare dintre categoriile numerotate de la 1 la 14 din anexa II, băuturile spirtoase definite în respectiva anexă:

  • sunt fabricate prin fermentare alcoolică şi distilare, exclusiv din materiile prime prevăzute în definiţia corespunzătoare băuturii spirtoase în cauză;
  • nu au adaosuri de alcool, astfel cum este definit la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu;
  •  nu conţin adaosuri de substanţe aromatizante;
  • conţin numai adaos de caramel în scopul de a adapta culoarea;
  • sunt îndulcite doar pentru a completa gustul final al produsului, în conformitate cu anexa I punctul 3. Nivelul maxim al produselor utilizate pentru completarea gustului, enumerate în anexa I punctul (3) literele (a)-(f), se stabileşte în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 25 alineatul (3). Se ţine seama de legislaţia specifică din statele membre.

(2) Fără a aduce atingere normelor specifice stabilite pentru fiecare dintre categoriile numerotate de la 15 la 46 în anexa II, băuturile spirtoase definite în respectiva anexă pot:

  • să fie obţinute din orice materie primă menţionată în anexa I la tratat;
  • să conţină adaosuri de alcool în sensul definiţiei de la punctul 5 din anexa I la prezentul regulament;
  • să conţină substanţe şi preparate aromatizante naturale sau identic naturale astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctele (i) şi (ii) şi la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE;
  • să conţină coloranţi astfel cum sunt definiţi la punctul 10 din anexa I la prezentul regulament;
  • să fie îndulcite pentru a corespunde anumitor caracteristici specifice ale produselor şi în conformitate cu punctul 3 din anexa I la prezentul regulament şi ţinând seama de legislaţia specifică din statele membre.

(3) Fără a aduce atingere normelor specifice stabilite în anexa II, alte băuturi spirtoase care nu îndeplinesc cerinţele categoriilor 1-46 pot:

  • să fie obţinute din orice materie primă agricolă menţionată în anexa I la tratat şi/sau din orice produs alimentar adecvat consumului uman;
  • să conţină adaosuri de alcool astfel cum este definit la punctul 5 din anexa I la prezentul regulament;
  • să conţină una sau mai multe arome astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (2) litera (a) din Directiva 88/ 388/CEE;
  • să conţină coloranţi astfel cum sunt definiţi la punctul 10 din anexa I la prezentul regulament;
  • să fie îndulcite pentru a corespunde anumitor caracteristici specifice ale produselor şi în conformitate cu punctul 3 din anexa I la prezentul regulament.

Articolul 6

Legislaţia statelor membre

(1) În aplicarea unei politici de calitate pentru băuturile spirtoase produse pe propriul lor teritoriu, în special pentru indicaţiile geografice înregistrate în anexa III sau pentru instituirea unor noi indicaţii geografice, statele membre pot stabili norme mai stricte decât cele din anexa II privind producerea, desemnarea, prezentarea şi etichetarea, în măsura în care acestea sunt compatibile cu dreptul comunitar.

(2) Statele membre nu interzic şi nu restricţionează importul, vânzarea sau consumul de băuturi spirtoase care respectă cerinţele prezentului regulament.

CAPITOLUL II

DESEMNAREA, PREZENTAREA ŞI ETICHETAREA
BĂUTURILOR SPIRTOASE

Articolul 7

Definiţii

În sensul prezentului regulament, termenii „desemnare”, „prezentare” şi „etichetare” sunt definiţi în anexa I punctele 14, 15 şi 16.

Articolul 8

Denumirea de vânzare

În conformitate cu articolul 5 din Directiva 2000/13/CE, denumirea sub care este comercializată o băutură spirtoasă („denumirea de vânzare”) face obiectul dispoziţiilor stabilite în prezentul capitol.

Articolul 9

Norme specifice privind denumirile de vânzare

(1) Băuturile spirtoase care îndeplinesc cerinţele pentru produsele definite la categoriile 1-46 din anexa II poartă pentru desemnarea, prezentarea şi etichetarea lor denumirea de vânzare care le-a fost atribuită prin respectiva anexă.

(2) Băuturile spirtoase care corespund definiţiei stabilite la articolul 2, dar care nu îndeplinesc cerinţele necesare pentru a fi incluse în categoriile 1-46 din anexa II, poartă pentru descrierea, prezentarea şi etichetarea lor denumirea de vânzare „băutură spirtoasă”. Fără a aduce atingere alineatului (5) al prezentului articol, această denumire de vânzare nu poate fi înlocuită sau modificată.

(3) În cazul în care o băutură spirtoasă se încadrează în definiţia mai multor categorii de băuturi spirtoase din anexa II, aceasta poate fi comercializată sub una sau mai multe din denumirile enumerate în anexa II pentru categoriile în cauză.

(4) Fără a aduce atingere alineatului (9) din prezentul articol şi articolului 10 alineatul (1), denumirile menţionate la alineatul (1) din prezentul articol nu sunt utilizate pentru a desemna sau a prezenta în vreun fel orice alte băuturi decât băuturile spirtoase pentru care respectivele denumiri sunt enumerate în anexa II şi înregistrate în anexa III.

(5) Denumirile de vânzare pot fi completate sau înlocuite cu una dintre indicaţiile geografice înregistrate în anexa III şi în conformitate cu capitolul III sau pot fi completate, în conformitate cu dispoziţiile naţionale, de o altă indicaţie geografică, cu condiţia ca acest lucru să nu inducă în eroare consumatorul.

(6) Indicaţiile geografice înregistrate în anexa III pot fi completate numai:

  • cu termeni utilizaţi deja la 20 februarie 2008 în cazul indicaţiilor geografice recunoscute în sensul articolului 20; sau
  • în conformitate cu dosarul tehnic corespunzător prevăzut la articolul 17 alineatul (1).

(7) O băutură alcoolică care nu corespunde uneia dintre definiţiile enumerate la categoriile 1-46 din anexa II nu este desemnată, prezentată sau etichetată prin asocierea unor cuvinte sau formule, cum ar fi „gen”, „tip”, „fel”, „stil”, „fabricare”, „aromă” sau orice alte menţiuni asemănătoare, cu una dintre denumirile de vânzare prevăzute în prezentul regulament şi/sau indicaţiile geografice înregistrate în anexa III.

(8) Nicio marcă, denumire sau denumire inventivă nu se poate substitui denumirii de vânzare a unei băuturi spirtoase.

(9) Denumirile prevăzute în categoriile 1-46 din anexa II pot fi incluse într-o listă de ingrediente pentru produse alimentare cu condiţia ca lista să fie în conformitate cu Directiva 2000/13/CE.

Articolul 10

Norme specifice privind utilizarea denumirilor de vânzare
şi a indicaţiilor geografice

(1) Fără a aduce atingere Directivei 2000/13/CE, utilizarea unui termen enumerat în categoriile 1-46 din anexa II sau a unei indicaţii geografice înregistrate în anexa III într-un termen compus sau aluzia, în prezentarea unui produs alimentar, la oricare dintre termenii şi indicaţiile geografice respective este interzisă, cu excepţia cazului în care alcoolul provine exclusiv din băutura (băuturile) spirtoasă (spirtoase) la care se face referire.

(2) Este interzisă, de asemenea, utilizarea unui termen compus astfel cum este menţionat la alineatul (1), în cazul în care o băutură spirtoasă a fost diluată astfel încât concentraţia alcoolică este diminuată sub nivelul concentraţiei minime specificate în definiţia băuturii spirtoase respective.

(3) Prin derogare de la alineatul (1), dispoziţiile prezentului regulament nu afectează posibila utilizare a termenilor „amer” sau „bitter” pentru produsele care nu sunt reglementate de prezentul regulament.

(4) Prin derogare de la alineatul (1) şi pentru a ţine cont de metodele stabilite de fabricare, termenii compuşi enumeraţi la categoria 32 litera (d) din anexa II pot fi utilizaţi în prezentarea lichiorurilor produse în Comunitate în condiţiile prevăzute la categoria respectivă.

Articolul 11

Desemnarea, prezentarea şi etichetarea amestecurilor

(1) O băutură spirtoasă menţionată în categoriile 1-14 din anexa II la care s-a adăugat alcool, astfel cum este definit la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu, poartă denumirea de vânzare de „băutură spirtoasă”. Aceasta nu poate purta, sub nicio formă, o denumire rezervată în categoriile 1-14.

(2) În cazul în care una dintre băuturile spirtoase enumerate la categoriile 1-46 din anexa II este amestecată cu:

  • una sau mai multe băuturi spirtoase; şi/sau
  • unul sau mai multe distilate de origine agricolă, aceasta poartă denumirea de vânzare de „băutură spirtoasă”. Această denumire de vânzare este indicată clar şi vizibil, bine
    poziţionată pe etichetă şi nu poate fi înlocuită sau modificată.

(3) Alineatul (2) nu se aplică desemnării, prezentării sau etichetării unui amestec menţionat la alineatul în cauză, în cazul în care acesta se încadrează în una dintre definiţiile stabilite la categoriile 1-46 din anexa II.

(4) Fără a aduce atingere Directivei 2000/13/CE, desemnarea, prezentarea sau etichetarea băuturilor spirtoase rezultate din amestecurile menţionate la alineatul (2) al prezentului articol poate cuprinde unul sau mai mulţi dintre termenii menţionaţi în anexa II numai în cazul în care termenul în cauză nu face parte din denumirea de vânzare, ci este doar indicat în acelaşi câmp vizual în lista tuturor ingredientelor alcoolice conţinute în amestec, precedată de termenii „băutură spirtoasă obţinută dintr-un amestec”.

Termenii „băutură spirtoasă obţinută dintr-un amestec” figurează pe etichetă cu caractere uniforme, de acelaşi font şi de aceeaşi culoare ca cele utilizate pentru denumirea de vânzare. Dimensiunea caracterelor nu depăşeşte jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru denumirea de vânzare.

(5) În etichetarea şi prezentarea amestecurilor menţionate la alineatul (2) şi care intră sub incidenţa condiţiei prevăzute la alineatul (4) de a enumera ingredientele alcoolice, proporţia fiecărui ingredient alcoolic se exprimă ca procentaj, în ordinea descrescătoare a cantităţilor utilizate. Această proporţie este egală cu procentajul în volum de alcool pur pe care îl reprezintă în volumul total de alcool pur al amestecului.

Articolul 12

Norme specifice privind desemnarea, prezentarea şi
etichetarea băuturilor spirtoase

(1) În cazul în care desemnarea, prezentarea sau etichetarea unei băuturi spirtoase indică materia primă utilizată la fabricarea alcoolului etilic de origine agricolă, fiecare alcool agricol utilizat se menţionează în ordinea descrescătoare a cantităţilor folosite.

(2) Desemnarea, prezentarea sau etichetarea unei băuturi spirtoase poate fi completată cu termenul „combinare”, „combinaţie” sau „combinat” doar în cazul în care băutura spirtoasă a fost supusă operaţiunii de combinare, astfel cum este definită în anexa I punctul 7.

(3) Fără a aduce atingere vreunei derogări adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 25 alineatul (3), perioada de maturare sau vechimea poate fi indicată în desemnarea, prezentarea sau etichetarea unei băuturi spirtoase numai în cazul în care se referă la cea mai nouă componentă alcoolică şi cu condiţia ca băutura spirtoasă să fie maturată sub control fiscal sau sub un control care oferă garanţii echivalente.

Articolul 13

Interzicerea capsulelor şi a foliilor pe bază de plumb

Băuturile spirtoase nu sunt păstrate în vederea vânzării şi nici introduse pe piaţă în recipiente prevăzute cu dispozitive de închidere acoperite cu folii sau capsule pe bază de plumb.

Articolul 14

Limbajul utilizat în desemnarea, prezentarea şi etichetarea
băuturilor spirtoase

(1) Informaţiile prevăzute în prezentul regulament figurează într-una sau mai multe limbi oficiale ale Uniunii Europene, în aşa fel încât consumatorul final să poată înţelege cu uşurinţă fiecare informaţie, cu excepţia cazului în care informaţiile îi sunt furnizate consumatorului prin alte mijloace.

(2) Termenii cu caractere cursive din anexa II şi indicaţiile geografice înregistrate în anexa III nu se traduc nici pe etichetă, nici în prezentarea băuturii spirtoase.

(3) În cazul băuturilor spirtoase originare din ţări terţe, utilizarea unei limbi oficiale a ţării terţe în care a fost fabricată băutura spirtoasă este autorizată în cazul în care informaţiile prevăzute în prezentul regulament figurează şi într-o limbă oficială a Uniunii Europene, astfel încât consumatorul final să poată înţelege cu uşurinţă fiecare informaţie.

(4) Fără a aduce atingere alineatului (2), în cazul băuturilor spirtoase fabricate în Comunitate şi destinate exportului, informaţiile prevăzute în prezentul regulament pot fi repetate într-o altă limbă decât limbile oficiale ale Uniunii Europene.

CAPITOLUL III

INDICAŢII GEOGRAFICE

Articolul 15

Indicaţii geografice

(1) În sensul prezentului regulament, o indicaţie geografică este o indicaţie care identifică o băutură spirtoasă ca avându-şi originea pe teritoriul unei ţări sau într-o regiune sau o localitate de pe teritoriul respectiv, în cazul în care o anumită calitate, reputaţie sau altă caracteristică a băuturii spirtoase poate fi atribuită, în mod esenţial, originii sale geografice.

(2) Indicaţiile geografice menţionate la alineatul (1) sunt înregistrate în anexa II.

(3) Indicaţiile geografice înregistrate în anexa III nu pot deveni generice. Denumirile care au devenit generice nu pot fi înregistrate în anexa III. O denumire care a devenit generică înseamnă denumirea unei băuturi spirtoase care, deşi are legătură cu locul sau regiunea în care produsul în cauză a fost iniţial fabricat sau introdus pe piaţă, a devenit denumirea comună a unei băuturi spirtoase în Comunitate.

(4) Băuturile spirtoase care poartă o indicaţie geografică înregistrată în anexa III trebuie să respecte toate specificaţiile din dosarul tehnic prevăzut în temeiul articolului 17 alineatul (1).

Articolul 16

Protecţia indicaţiilor geografice

Fără a aduce atingere articolului 10, indicaţiile geografice înregistrate în anexa III sunt protejate împotriva:

a)  oricărei utilizări comerciale directe sau indirecte pentru produse care nu intră sub incidenţa înregistrării, în măsura în care produsele în cauză sunt comparabile cu băutura spirtoasă înregistrată sub indicaţia geografică respectivă sau în măsura în care această utilizare exploatează reputaţia indicaţiei geografice înregistrate;

b)  oricărei uzurpări, imitaţii sau evocări, chiar dacă este indicată originea reală a produsului sau dacă indicaţia geografică este utilizată în traducere sau însoţită de o formulă cum ar fi „gen”, „tip”, „fel”, „stil”, „fabricare”, „aromă” sau alt termen asemănător;

c) oricărei alte indicaţii false sau înşelătoare privind provenienţa, originea, natura sau calităţile esenţiale, prezente în desemnarea, prezentarea sau etichetarea produsului, care este susceptibilă să dea o impresie falsă în privinţa originii acestuia;

d) oricărei alte practici care poate induce în eroare consumatorul în privinţa originii reale a produsului.

Articolul 17

Înregistrarea indicaţiilor geografice

(1) Cererile de înregistrare a unor indicaţii geografice în anexa III sunt prezentate Comisiei în una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene sau însoţite de o traducere în una dintre aceste limbi. Aceste cereri trebuie să fie motivate corespunzător şi să includă un dosar tehnic care stabileşte cerinţele pe care trebuie să le respecte băutura spirtoasă în cauză.

(2) În ceea ce priveşte indicaţiile geografice din cadrul Comunităţii, cererea menţionată la alineatul (1) este prezentată de către statul membru de origine a băuturii spirtoase.

(3) În ceea ce priveşte indicaţiile geografice dintr-o ţară terţă, cererea menţionată la alineatul (1) se transmite Comisiei, fie direct, fie prin intermediul autorităţilor ţării terţe în cauză şi include dovezi care demonstrează că denumirea în cauză este protejată în ţara sa de origine.

(4) Dosarul tehnic menţionat la alineatul (1) include cel puţin următoarele specificaţii de bază:

a) denumirea şi categoria băuturii spirtoase, inclusiv indicaţia geografică;

b) o descriere a băuturii spirtoase care să includă principalele caracteristici fizice, chimice şi/sau organoleptice ale produsului, precum şi caracteristicile specifice ale băuturii spirtoase, comparativ cu categoria relevantă;

c) definirea ariei geografice în cauză;

d) o descriere a metodei de obţinere a băuturii spirtoase şi, dacă este cazul, a metodelor locale autentice şi constante;

e) detalii care să justifice legătura cu mediul geografic sau cu originea geografică;

f) orice cerinţe stabilite de Comunitate şi/sau dispoziţii naţionale şi/sau regionale;

g) numele şi adresa solicitantului;

h) orice completare a indicaţiei geografice şi/sau orice normă de etichetare specifică, în conformitate cu dosarul tehnic relevant.

(5) Comisia verifică, în termen de douăsprezece luni de la data prezentării cererii menţionate la alineatul (1), dacă respectiva cerere este în conformitate cu prezentul regulament.

(6) În cazul în care Comisia constată că cererea menţionată la alineatul (1) este în conformitate cu prezentul regulament, specificaţiile de bază din dosarul tehnic menţionat la alineatul (4) sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C.

(7) În termen de şase luni de la data publicării dosarului tehnic, orice persoană fizică sau juridică care are un interes legitim se poate opune înregistrării indicaţiei geografice în anexa III pe motiv de nerespectare a condiţiilor prevăzute în prezentul regulament. Opoziţia, care trebuie să fie motivată corespunzător, se redactează în una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene sau este însoţită de o traducere în una dintre aceste limbi.

(8) Comisia ia decizia de înregistrare a indicaţiei geografice în anexa III în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 25 alineatul (3), ţinând seama de orice opoziţie formulată în conformitate cu alineatul (7) din prezentul articol. Decizia în cauză se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C.

Articolul 18

Anularea unei indicaţii geografice

În cazul în care nu mai este asigurată conformitatea cu specificaţiile prezente în dosarul tehnic, Comisia ia o decizie de anulare a înregistrării în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 25 alineatul (3). Această decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C.

Articolul 19

Indicaţii geografice omonime

O indicaţie geografică omonimă care îndeplineşte cerinţele din prezentul regulament se înregistrează ţinându-se cont în mod corespunzător de utilizarea locală şi tradiţională şi de riscul efectiv de confuzie, în special:

– o denumire omonimă care creează consumatorului impresia greşită că produsele sunt originare dintr-un alt teritoriu nu se înregistrează, chiar dacă denumirea este literal corectă în ceea ce priveşte teritoriul, regiunea sau localitatea efectivă de origine a băuturii spirtoase în cauză;

– utilizarea unei indicaţii geografice înregistrate omonime este condiţionată de existenţa unei distincţii clare, în practică, între indicaţia omonimă înregistrată ulterior şi denumirea deja înregistrată, având în vedere necesitatea de a trata în mod echitabil producătorii interesaţi şi de a nu
induce în eroare consumatorii.

Articolul 20

Indicaţii geografice recunoscute

(1) Pentru fiecare indicaţie geografică înregistrată în anexa III la 20 februarie 2008, statele membre prezintă Comisiei un dosar tehnic, astfel cum este prevăzut la articolul 17 alineatul (1), până la 20 februarie 2015.

(2) Statele membre se asigură că dosarul tehnic respectiv este pus la dispoziţia publicului.

(3) În cazul în care dosarul tehnic nu a fost prezentat Comisiei până la 20 februarie 2015, Comisia elimină indicaţia geografică din anexa III, în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 25 alineatul (3).

Articolul 21

Modificarea dosarului tehnic

Procedura prevăzută la articolul 17 se aplică, mutatis mutandis, în cazul în care dosarul tehnic menţionat la articolul 17 alineatul (1) şi la articolul 20 alineatul (1) urmează să fie modificat.

Articolul 22

Verificarea conformităţii cu specificaţiile din dosarul tehnic 

(1) În ceea ce priveşte indicaţiile geografice din cadrul Comunităţii, verificarea conformităţii cu specificaţiile din dosarul tehnic, înainte de introducerea produsului pe piaţă, este asigurată de:

– una sau mai multe autorităţi competente menţionate la articolul 24 alineatul (1); şi/sau

– unul sau mai multe organisme de control, în sensul articolului 2 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor, care acţionează ca organism de certificare a produselor.

Fără a aduce atingere legislaţiei naţionale, costurile unei asemenea verificări a conformităţii cu specificaţiile din dosarul tehnic sunt suportate de către operatorii care fac obiectul controalelor în cauză.

(2) În ceea ce priveşte indicaţiile geografice dintr-o ţară terţă, verificarea conformităţii cu specificaţiile din dosarul tehnic, înainte de introducerea produsului pe piaţă, este asigurată de:

– una sau mai multe autorităţi publice desemnate de ţara terţă în cauză; şi/sau

– unul sau mai multe organisme de certificare a produselor.

(3) Organismele de certificare a produselor menţionate la alineatele (1) şi (2) trebuie să respecte norma europeană EN 45011 sau ghidul ISO/CEI 65 (Cerinţe generale pentru organismele care operează sisteme de certificare a produselor) şi, de la 1 mai 2010, trebuie să fie acreditate în conformitate cu acestea.

(4) În cazul în care autorităţile sau organismele menţionate la alineatele (1) şi (2) aleg să verifice conformitatea cu specificaţiile din dosarul tehnic, acestea oferă garanţii corespunzătoare de obiectivitate şi imparţialitate şi au la dispoziţie personalul calificat şi resursele necesare pentru îndeplinirea funcţiilor lor.

Articolul 23

Legătura dintre mărci şi indicaţiile geografice

(1) Înregistrarea unei mărci care conţine sau este constituită dintr-o indicaţie geografică înregistrată în anexa III este refuzată sau invalidată în cazul în care utilizarea acesteia ar avea drept rezultat oricare dintre situaţiile menţionate la articolul 16.

(2) Ţinând cont în mod corespunzător de dispoziţiile dreptului comunitar, marca a cărei utilizare corespunde uneia dintre situaţiile menţionate la articolul 16 şi care a fost depusă, înregistrată sau recunoscută prin utilizarea sa cu bună-credinţă pe teritoriul comunitar, în cazul în care această posibilitate este prevăzută în legislaţia aplicabilă, fie înainte de data protejării indicaţiei geografice în ţara de origine, fie înainte de 1 ianuarie 1996, poate continua să fie utilizată în pofida înregistrării unei indicaţii geografice, cu condiţia să nu existe motive de invalidare sau revocare a mărcii respective în conformitate cu Prima directivă 89/104/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislaţiilor statelor membre cu privire la mărci sau cu Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului din
20 decembrie 1993 privind marca comunitară.

(3) O indicaţie geografică nu se înregistrează în cazul în care, date fiind reputaţia şi renumele unei mărci, precum şi durata utilizării sale în Comunitate, înregistrarea este de natură să inducă în eroare consumatorul cu privire la identitatea reală a produsului.

CAPITOLUL IV

DISPOZIŢII GENERALE, TRANZITORII ŞI FINALE

Articolul 24

Controlul şi protecţia băuturilor spirtoase

(1) Statele membre sunt responsabile de controlul băuturilor spirtoase. Acestea iau măsurile necesare pentru a asigura respectarea dispoziţiilor prezentului regulament şi, în special, desemnează autoritatea sau autorităţile competente responsabile cu controalele în ceea ce priveşte respectarea obligaţiilor instituite prin prezentul regulament în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

(2) Statele membre şi Comisia îşi comunică reciproc informaţiile necesare pentru aplicarea prezentului regulament.

(3) Comisia asigură, prin consultare cu statele membre, aplicarea uniformă a prezentului regulament şi, în cazul în care este necesar, adoptă măsuri în conformitate cu procedura de reglementare menţionată la articolul 25 alineatul (2).

Articolul 25

Comitetul

(1) Comisia este asistată de Comitetul pentru băuturi spirtoase.

(2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 şi 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispoziţiile articolului 8.

Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/ 468/CE se stabileşte la trei luni.

(3) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5a şi 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispoziţiile articolului 8.

Articolul 26

Modificarea anexelor

Anexele se modifică în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 25 alineatul (3).

Articolul 27

Măsuri de punere în aplicare

Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare menţionată la articolul 25 alineatul (2).

Articolul 28

Măsuri tranzitorii şi alte măsuri specifice

(1) În conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 25 alineatul (3), se adoptă măsuri de modificare a prezentului regulament, dacă este cazul:

a) pentru a facilita, până la 20 februarie 2011, tranziţia de la normele prevăzute în Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 la cele instituite prin prezentul regulament;

b)  pentru a stabili derogări de la articolele 17 şi 22, în cazuri justificate corespunzător;

c) pentru a institui un simbol comunitar pentru indicaţii geografice în sectorul băuturilor spirtoase.

(2) În conformitate cu procedura de reglementare menţionată la articolul 25 alineatul (2), se adoptă măsuri, după caz, pentru a soluţiona probleme practice specifice, ca, de exemplu, prin instituirea obligaţiei, în anumite cazuri, de a menţiona locul de fabricaţie pe etichetă, pentru a evita inducerea în eroare a consumatorului şi pentru a menţine şi a dezvolta metode comunitare de referinţă pentru analiza băuturilor spirtoase.

(3) Băuturile spirtoase care nu respectă cerinţele prezentului regulament pot fi produse în continuare în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 până la 20 mai 2009. Băuturile spirtoase care nu îndeplinesc cerinţele prezentului regulament, dar care au fost produse în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 înainte de 20 februarie 2008 sau până la 20 mai 2009 pot fi introduse pe piaţă în continuare, până la epuizarea stocurilor.

Articolul 29

Abrogare

(1) Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 se abrogă. Trimiterile la regulamentul  abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

(2) Regulamentele (CEE) nr. 2009/92, (CE) nr. 1267/94 şi (CE) nr. 2870/2000 ale Comisiei se aplică în continuare.

Articolul 30

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a şaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 20 mai 2008.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg, 15 ianuarie 2008.

Pentru Parlamentul European                                                                   Pentru Consiliu
Preşedintele H.-G. PÖTTERING                                                       Preşedintele J. LENARČIČ

ANEXA I

DEFINIŢII ŞI CERINŢE TEHNICE

Definiţiile şi cerinţele tehnice, astfel cum sunt menţionate la articolul 2 alineatul (4) şi la articolul 7 sunt următoarele:

1. Alcool etilic de origine agricolă

   Alcoolul etilic de origine agricolă are următoarele proprietăţi:

a) caracteristici organoleptice: niciun gust detectabil altul decât cel al materiei prime folosite;

b) concentraţia alcoolică minimă în volum: 96,0 % vol.;

c) valori maxime ale elementelor reziduale:

i) aciditatea totală, exprimată în grame de acid acetic per hectolitru de alcool 100 % vol.: 1,5;

ii) esteri exprimaţi în grame de acetat de etil per hectolitru de alcool 100 % vol.: 1,3;

iii) aldehide exprimate în grame de acetaldehidă per hectolitru de alcool 100 % vol.: 0,5;

iv) alcooluri superioare exprimate în grame de 2-metil 1-propanol per hectolitru de alcool 100 % vol.: 0,5;

v) metanol exprimat în grame per hectolitru de alcool 100 % vol.: 30;

vi) extract sec exprimat în grame per hectolitru de alcool 100 % vol.: 1,5;

vii) baze azotate volatile exprimate în grame de azot per hectolitru de alcool 100 % vol.: 0,1;

viii) furfurol: nedetectabil.

2. Distilat de origine agricolă

    Prin distilat de origine agricolă se înţelege lichidul alcoolic obţinut prin distilarea, după fermentarea alcoolică, a unuia sau a mai multor produse agricole menţionate în anexa I la tratat, care nu prezintă nici caracteristicile alcoolului etilic, nici cele ale unei băuturi spirtoase, dar care păstrează aroma şi gustul materiei (materiilor) prime utilizate.

În cazul în care se face referire la materia primă utilizată, distilatul trebuie să fie obţinut exclusiv din materia primă respectivă.

3. Îndulcirea

Prin îndulcire se înţelege procesul care constă în folosirea, la prepararea băuturilor spirtoase, a unuia sau a mai multora dintre următoarele produse:

a) zahăr semi alb, zahăr alb, zahăr extra alb, dextroză, fructoză, sirop de glucoză, soluţie de zahăr, soluţie de zahăr invertit, sirop de zahăr invertit, astfel cum sunt definite în Directiva 2001/111/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind anumite tipuri de zahăr destinate consumului uman (1);

b) must de struguri concentrat rectificat, must de struguri concentrat, must de struguri proaspăt;

c) zahăr caramelizat, care este produsul obţinut în mod exclusiv prin încălzirea controlată a zaharozei, fără adaos de baze sau acizi minerali, sau de orice alt aditiv chimic;

d) miere, astfel cum este definită în Directiva 2001/110/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind mierea;

e)  sirop de roşcove;

f) orice alţi carbohidraţi naturali care au un efect asemănător cu cel al produselor menţionate anterior.

4. Amestecul

Prin amestec se înţelege procesul care constă în combinarea a două sau mai multe băuturi diferite în vederea obţinerii unei băuturi noi.

5. Adaosul de alcool

Prin adaos de alcool se înţelege adaosul de alcool etilic de origine agricolă şi/sau de distilate de origine agricolă la o băutură spirtoasă.

6. Adaosul de apă

Pentru prepararea băuturilor spirtoase, adaosul de apă este autorizat numai în cazul în care calitatea apei este conformă cu Directiva 80/777/CEE a Consiliului din 15 iulie 1980 de apropiere a legislaţiilor statelor membre privind exploatarea şi comercializarea apelor minerale naturale şi Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman şi dacă apa adăugată nu modifică natura produsului. Apa poate fi distilată, demineralizată, tratată sau dedurizată.

7. Combinarea

Prin combinare se înţelege procesul care constă în combinarea a două sau mai multe băuturi spirtoase din aceeaşi categorie, între care există numai diferenţe minore de compoziţie, datorate unuia sau mai multora dintre următorii factori:

a) metoda de preparare;

b) aparatele de distilare folosite;

c) durata de maturare sau de învechire;

d) zona geografică de producţie.

Băutura spirtoasă astfel obţinută aparţine aceleiaşi categorii ca şi băuturile spirtoase iniţiale, înainte de combinare.

8. Maturarea sau învechirea

Prin maturare sau învechire se înţelege procesul care constă în a permite dezvoltarea naturală a anumitor reacţii în recipiente adecvate, reacţii care conferă unei băuturi spirtoase calităţi organoleptice pe care nu le avea iniţial.

9. Aromatizarea

Prin aromatizare se înţelege procesul care constă în folosirea la prepararea unei băuturi spirtoase a uneia sau a mai multora dintre aromele definite la articolul 1 alineatul (2) litera (a) din Directiva 88/388/CEE.

10. Colorarea

Prin colorare se înţelege procesul care constă în folosirea la prepararea unei băuturi spirtoase a unuia sau a mai multor coloranţi, astfel cum sunt definiţi în Directiva 94/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 iunie 1994 privind coloranţii autorizaţi pentru utilizarea în produsele alimentare.

11. Concentraţia alcoolică în volum

Prin concentraţia alcoolică în volum se înţelege raportul dintre volumul de alcool în stare pură, la temperatura de 20 de grade Celsius, al produsului şi volumul total al produsului respectiv, la aceeaşi temperatură.

12. Conţinutul în substanţe volatile

Prin conţinut în substanţe volatile se înţelege cantitatea de substanţe volatile, altele decât alcoolul etilic şi metanolul, prezente într-o băutură spirtoasă obţinută exclusiv prin distilare, substanţe provenind în exclusivitate din distilarea sau redistilarea materiilor prime folosite.

13. Locul de fabricare

Prin locul de fabricare se înţelege localitatea sau regiunea în care are loc faza din procesul de producţie a produsului finit care conferă băuturii caracterul şi calităţile definitive esenţiale.

14. Desemnare

Prin desemnare se înţelege termenii utilizaţi pe etichetă, în prezentare şi pe ambalaj, în documentele de însoţire a transportului unei băuturi, pe documentele comerciale, în special pe facturi şi pe borderourile de livrare şi în materialele publicitare.

15. Prezentarea

Prin prezentare se înţeleg termenii utilizaţi pe etichetă şi pe ambalaj, inclusiv în materialele publicitare şi în acţiunile de promovare a vânzărilor, în imagini sau altele, precum şi pe recipient, inclusiv pe sticlă şi dispozitivul de închidere.

16. Etichetarea

Prin etichetare se înţelege ansamblul de menţiuni şi alte trimiteri, semne, desene sau mărci care caracterizează produsul şi care apare pe acelaşi recipient, inclusiv pe dispozitivul de sigilare, pe eticheta ataşată recipientului şi pe învelişul existent pe gâtul sticlei.

17. Ambalajul

Prin ambalaj se înţeleg materialele de protecţie, cum ar fi hârtiile, învelitorile de orice tip, cartoanele şi cutiile, utilizate la transportul şi/sau vânzarea unuia sau a mai multor recipiente.

ANEXA II

BĂUTURI SPIRTOASE

Categorii de băuturi spirtoase

1. Rom

a) Romul este:

(i) băutura spirtoasă produsă exclusiv prin fermentare alcoolică şi distilare, fie din melase sau sirop provenite din fabricarea zahărului din trestie de zahăr, fie din suc de trestie de zahăr ca atare, distilată la mai puţin de 96 % vol., astfel încât produsul distilării să prezinte în mod clar caracteristicile organoleptice specificeromului; sau

(ii) băutura spirtoasă produsă exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea sucului de trestie de zahăr, care prezintă caracteristicile aromatice specifice romului şi care are un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 225 de grame la hectolitrul de alcool 100 % vol. Această băutură spirtoasă poate fi introdusă pe piaţă cu menţiunea „agricol” adăugată denumirii de vânzare „rom”, însoţită de una dintre indicaţiile geografice ale departamentelor franceze de peste mări şi ale Regiunii Autonome Madeira enumerate în anexa III.

b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a romului este de 37,5 %.

c) Nu are adaos de alcool, în sensul definiţiei de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.

d) Romul nu este aromatizat.

e) Romul poate conţine numai caramel adăugat în scopul de a adapta culoarea.

f) Cuvântul „traditionnel” poate fi adăugat la oricare dintre indicaţiile geografice menţionate la categoria 1 din anexa III, în cazul în care romul este fabricat prin distilare la mai puţin de 90 % vol., după fermentarea alcoolică a materiilor prime producătoare de alcool care provin exclusiv din locul de producţie luat în considerare. Romul astfel obţinut trebuie să aibă un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 225 de grame la hectolitrul de alcool 100 % vol. şi trebuie să nu fie îndulcit. Utilizarea cuvântului „traditionnel” nu exclude utilizarea termenilor „obţinut în urma fabricării zahărului” sau „agricol”, care pot fi adăugaţi la denumirea de vânzare „rom” şi la indicaţiile geografice.

Prezenta dispoziţie nu afectează utilizarea cuvântului „traditionnel” pentru toate produsele care nu se află sub incidenţa prezentei dispoziţii, în conformitate cu criteriile lor specifice.

2. Whisky sau Whiskey

a) Whisky sau whiskey este băutura spirtoasă produsă exclusiv prin:

i) distilarea unui must de malţ de cereale, cu sau fără boabe întregi de alte cereale, care a fost:

– zaharificat prin diastaza malţului pe care îl conţine, cu sau fără alte enzime naturale;

– fermentat cu ajutorul drojdiei;

ii) una sau mai multe distilări la mai puţin de 94,8 % vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust specifice materiilor prime utilizate;

iii) maturarea distilatului final timp de cel puţin trei ani în butoaie de lemn de o capacitate de maximum 700 de litri.

Distilatul final, la care se pot adăuga doar apă şi caramel obişnuit (pentru colorare), păstrează culoarea, aroma şi
gustul specifice procesului de producţie descris la punctele (i), (ii) şi (iii).

b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „whisky” sau „whiskey” este de 40 %.

c) Nu are adaos de alcool, în sensul definiţiei de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.

d) Whisky sau whiskey nu este îndulcit sau aromatizat şi nu conţine alţi aditivi în afară de caramel obişnuit utilizat drept colorant.

3. Rachiu de cereale

a) Rachiul de cereale este băutura spirtoasă obţinută exclusiv prin distilarea unui must fermentat din boabe întregi de cereale, prezentând caracteristicile organoleptice ale materiilor prime utilizate.

b) Cu excepţia Korn, concentraţia alcoolică minimă în volum a rachiului de cereale este de 35 %.

c) Nu are adaos de alcool, în sensul definiţiei de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.

d) Rachiul de cereale nu este aromatizat.

e) Rachiul de cereale poate conţine adaos de caramel numai în scopul de a adapta culoarea.

(f) Pentru ca rachiul de cereale să poarte denumirea de vânzare de „brandy de cereale”, acesta trebuie să fie obţinut prin distilarea, la mai puţin de 95 % vol., a unui must fermentat din boabe întregi de cereale, prezentând caracteristicile organoleptice specifice materiilor prime utilizate.

4. Rachiu de vin

a) Rachiul de vin este băutura spirtoasă:

i) obţinută exclusiv prin distilarea vinului sau a vinului alcoolizat la mai puţin de 86 % vol. sau prin redistilarea unui distilat de vin la mai puţin de 86 % vol.;

ii) având un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 125 de grame la hectolitrul de alcool 100 % vol.

iii) având un conţinut maxim în metanol de 200 grame la hectolitrul de alcool 100 % vol.

b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a rachiului de vin este de 37,5 %.

c) Nu are adaos de alcool, în sensul definiţiei de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.

d) Rachiul de vin nu este aromatizat. Aceasta nu exclude metodele tradiţionale de producţie.

e) Rachiul de vin poate conţine numai adaos de caramel în scopul de a adapta culoarea.

f) În cazul în care rachiul de vin este maturat, acesta poate fi introdus pe piaţă în continuare sub denumirea „rachiu de vin” cu condiţia ca durata maturării să fie mai lungă sau egală cu perioada prevăzută pentru băutura spirtoasă definită la categoria 5.

5. Brandy sau Weinbrand

a) Brandy sau Weinbrand este băutura spirtoasă:

i) obţinută din rachiuri de vin, cu sau fără adaos de distilat de vin, distilat la mai puţin de 94,8 % vol., cu condiţia ca acest distilat să nu depăşească limita maximă de 50 % din conţinutul de alcool al produsului finit;

ii) maturată în recipiente de stejar timp de cel puţin un an sau timp de cel puţin 6 luni, în cazul în care capacitatea butoaielor de stejar folosite este mai mică de 1 000 litri;

iii) având un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 125 de grame la hectolitrul de alcool 100 % vol. şi provenind exclusiv din distilarea sau redistilarea materiilor prime utilizate;

iv) având un conţinut maxim în metanol de 200 grame la hectolitrul de alcool 100 % vol.

b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „brandy” sau „Weinbrand” este de 36%.

c) Nu are adaos de alcool, în sensul definiţiei de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.

d) Brandy sau Weinbrand nu este aromatizat. Aceasta nu exclude metodele tradiţionale de producţie.

e) Brandy sau Weinbrand poate conţine numai adaos de caramel în scopul de a adapta culoarea.

6. Rachiu de tescovină de struguri sau marc

a) Rachiul de tescovină de struguri sau marcul este băutura spirtoasă care îndeplineşte următoarele condiţii:

i) este obţinută exclusiv din tescovină de struguri, fermentată sau distilată fie direct prin vapori de apă, fie după un adaos de apă;

ii) la tescovina de struguri se pot adăuga drojdii într-o proporţie care să nu depăşească 25 kg de drojdii la 100 kg de tescovină de struguri;

iii) cantitatea de alcool obţinută din drojdii nu depăşeşte 35 % din cantitatea totală de alcool din produsul finit;

iv) distilarea se efectuează în prezenţa tescovinelor ca atare, la mai puţin de 86 % vol.;

v) redistilarea la aceeaşi concentraţie alcoolică este autorizată;

vi) are un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 140 de grame la hectolitrul de alcool 100 % vol. şi are un conţinut maxim în metanol de 1 000 grame la hectolitrul de alcool 100 % vol.

b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a rachiului de tescovină de struguri sau marc este de 37,5%.

c) Nu are adaos de alcool, în sensul definiţiei de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.

d) Rachiul de tescovină de struguri sau marcul este aromatizat. Aceasta nu exclude metodele tradiţionale de producţie.

e) Rachiul de tescovină de struguri sau marcul poate conţine numai adaos de caramel în scopul de a adapta culoarea.

7. Rachiu de marc de fructe

a) Rachiul de marc de fructe este băutura spirtoasă care îndeplineşte următoarele condiţii:

i) este obţinută exclusiv prin fermentarea si distilarea la mai puţin de 86 % vol. a marcului de fructe, cu excepţia marcului de struguri;

ii) are un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100 % vol.;

iii) are un conţinut maxim în metanol de 1 500 grame la hectolitrul de alcool 100 % vol.;

iv) conţinutul maxim în acid cianhidric este de 7 grame la hectolitrul de alcool 100 % vol., în cazul rachiurilor de marc de fructe sâmburoase;

v) redistilarea la aceeaşi concentraţie alcoolică în conformitate cu punctul (i) este autorizată.

b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a rachiului de marc de fructe este de 37,5 %.

c) Nu are adaos de alcool, în sensul definiţiei de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.

d) Rachiul de marc de fructe nu este aromatizat.

e) Rachiul de marc de fructe poate conţine numai adaos de caramel în scopul de a adapta culoarea.

(f) Denumirea de vânzare este „rachiu de marc de” urmat de numele fructului. Dacă se utilizează mai multe marcuri de fructe diferite, denumirea de vânzare este „rachiu de marc de fructe”.

8. Rachiu de stafide sau raisin brandy

a) Rachiul de stafide sau raisin brandy este băutura spirtoasă obţinută exclusiv prin distilarea produsului obţinut prin fermentarea alcoolică a extractului de stafide din soiurile de viţă de vie „negru de Corint” sau „muscat din soiul Alexandria”, distilat la mai puţin de 94,5 % vol., astfel încât distilatul să aibă o aromă şi un gust specifice materiei prime utilizate.

b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a rachiului de stafide sau raisin brandy este de 37,5 %.

c) Nu are adaos de alcool, în sensul definiţiei de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.

d) Rachiul de stafide sau raisin brandy nu este aromatizat.

e) Rachiul de stafide sau raisin brandy poate conţine numai adaos de caramel în scopul de a adapta culoarea.

9. Rachiu de fructe

a) Rachiul de fructe este băutura spirtoasă:

i) produsă exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea unui fruct cărnos sau a unui must dintr-un astfel de fruct, bace sau legume, cu sau fără sâmburi;

ii) distilată la mai puţin de 86 % vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust specifice materiilor prime distilate;

iii) având un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100 % vol.;

iv) având un conţinut în acid cianhidric, în cazul rachiurilor de fructe cu sâmburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100 % vol.

b) Conţinutul maxim în metanol al rachiului de fructe este de 1 000 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.

Cu toate acestea, pentru următoarele rachiuri de fructe conţinutul maxim de metanol este de:

i) 1 200 de grame la hectolitrul de alcool 100 % vol. obţinut din următoarele fructe:

– prune (Prunus domestica L.);

– corcoduşe [Prunus domestica L. subsp. syriaca (Borkh.) Janch. ex Mansf.];

– prune brumării (Prunus domestica L.);

– mere (Malus domestica Borkh.);

– pere (Pyrus communis L.), cu excepţia perelor Williams (Pyrus communis L. cv „Williams”);

– zmeură (Rubus idaeus L.);

– mure (Rubus fruticosus auct. aggr.);

– caise (Prunus armeniaca L.);

– piersici [Prunus persica (L.) Batsch];

ii) 1 350 de grame la hectolitrul de alcool 100 % vol. obţinut din următoarele fructe sau bace:

– pere Williams (Pyrus communis L. cv „Williams”);

– coacăze roşii (Ribes rubrum L.);

– coacăze negre (Ribes nigrum L.);

– scoruşe (Sorbus aucuparia L.);

– soc (Sambucus nigra L.);

– gutui (Cydonia oblonga Mill.);

– boabe de ienupăr (Juniperus communis L. şi/sau Juniperus oxicedrus L.).

c) Concentraţia alcoolică minimă în volum a rachiului de fructe este de 37,5 %.

d) Nu are adaos de alcool, în sensul definiţiei de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.

e) Rachiul de fructe nu este aromatizat.

f) Denumirea de vânzare a rachiului de fructe este „rachiu de” urmat de numele fructului, al bacei sau al legumei, cum ar fi: rachiu de cireşe (sau kirsch), de prune (sau şliboviţă), de corcoduşe, de piersici, de mere, de pere, de caise, de smochine, de citrice, de struguri sau de orice alt fruct.

Această băutură poate avea şi denumirea „wasser”, acest nume fiind asociat cu numele fructului.
Denumirea „rachiu de”, urmată de numele fructului, poate fi înlocuită cu numele fructului numai în cazul în care se utilizează următoarele fructe:

– corcoduşe [Prunus domestica L. subsp. syriaca (Borkh.) Janch. ex Mansf.];

– prune (Prunus domestica L.);

– prune brumării (Prunus domestica L.);

– fructe de arbutus (Arbutus unedo L.);

– mere „Golden delicios”.

În cazul în care există riscul ca una dintre aceste denumiri de vânzare să nu fie uşor înţeleasă de consumatorul final, pe etichetă trebuie să apară cuvântul „băutură spirtoasă”, eventual însoţit de o explicaţie.

g) Denumirea „Williams” este rezervată rachiului de pere produs în exclusivitate din pere din soiul „Williams”.

h) Când două sau mai multe varietăţi de fructe, bace sau legume sunt distilate împreună, produsul se comercializează sub denumirea „rachiu de fructe” sau „rachiu de legume”, după caz. Această menţiune poate fi completată de numele fiecărei specii de fructe, bace sau legume, în ordinea descrescătoare a cantităţilor utilizate.

10. Rachiu de cidru de mere şi rachiu de cidru de pere

a) Rachiul de cidru de mere şi de cidru de pere sunt băuturile spirtoase:

i) produse exclusiv prin distilarea la mai puţin de 86 % vol. a cidrului de mere sau a cidrului de pere, astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust specifice fructelor;

ii) având un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100 % vol.;

iii) având un conţinut maxim în metanol de 1 000 grame la hectolitrul de alcool 100 % vol.

b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a rachiului de cidru de mere şi de pere este de 37,5 %.

c) Nu are adaos de alcool, în sensul definiţiei de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.

d) Nici rachiul de cidru de mere, nici rachiul de cidru de pere nu este aromatizat.

e) Rachiul de cidru de mere şi rachiul de cidru de pere pot conţine numai adaos de caramel în scopul de a adapta culoarea.

11. Băutura spirtoasă pe bază de miere

a) Băutura spirtoasă pe bază de miere este băutura spirtoasă:

i) produsă exclusiv prin fermentarea şi distilarea unui must de miere;

ii) distilată la mai puţin de 86 % vol., astfel încât distilatul să aibă caracteristicile organoleptice ale materiilor prime utilizate.

b) Concentraţia alcoolică procentuală minimă în volum a băuturii spirtoase pe bază de miere este de 35%.

c) Nu are adaos de alcool, în sensul definiţiei de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.

d) Băutura spirtoasă pe bază de miere nu este aromatizată.

e) Băutura spirtoasă pe bază de miere poate conţine numai caramel în scopul de a adapta culoarea.

f) Băutura spirtoasă pe bază de miere poate fi îndulcită numai cu miere.

12. Hefebrand sau rachiu de drojdie

a) Hefebrand sau rachiul de drojdie este băutura spirtoasă obţinută exclusiv prin distilarea la mai puţin de 86 % vol. a drojdiilor de vin sau de fructe fermentate.

b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „Hefebrand” sau a rachiului de drojdie este de 38 %.

c) Nu are adaos de alcool, în sensul definiţiei de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.

d) Hefebrand sau rachiul de drojdie nu este aromatizat.

e) Hefebrand sau rachiul de drojdie poate conţine numai adaos de caramel în scopul de a adapta culoarea.

f) Denumirea de vânzare „Hefebrand” sau rachiu de drojdie poate fi completată de numele materiei prime utilizate.

14. Topinambur sau băutură spirtoasă din napi porceşti 

a) Topinambur sau băutura spirtoasă din napi porceşti este băutura spirtoasă obţinută exclusiv prin fermentarea şi distilarea la mai puţin de 86 % vol. a tuberculilor de topinambur (Helianthus tuberosus L.).

b) Concentraţia alcoolică procentuală minimă în volum a băuturii spirtoase „topinambur” sau a băuturii spirtoase din napi porceşti este de 38 %.

c) Nu are adaos de alcool, în sensul definiţiei de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.

d) Topinambur sau băutura spirtoasă din napi nu este aromatizat(ă).

e) Topinambur sau băutura spirtoasă din napi poate conţine numai adaos de caramel în scopul de a adapta culoarea.

15. Vodcă

a) Vodca este băutura spirtoasă obţinută din alcool etilic de origine agricolă obţinută prin fermentare cu ajutorul drojdiei, din:

i) cereale şi/sau cartofi; sau

ii) alte materii prime agricole,

distilată şi/sau rectificată, astfel încât caracteristicile organoleptice ale materiilor prime folosite şi ale produselor secundare formate în timpul fermentaţiei sunt atenuate selectiv.

Acest proces poate fi urmat de redistilare şi/sau tratare cu mijloace de prelucrare adecvate, inclusiv tratare cu cărbune activ, pentru a conferi băuturii caracteristici organoleptice speciale.

Nivelurile maxime de reziduuri sunt cele prevăzute pentru alcoolul etilic în anexa I, cu excepţia faptului că reziduurile de alcool metilic nu depăşesc 10 g la hectolitrul de alcool pur 100 % vol.

b) Concentraţia alcoolică procentuală minimă în volum a vodcii este de 37,5 %.

c) Singurele arome care pot fi adăugate sunt compuşii aromatizanţi naturali prezenţi în distilatul obţinut în urma fermentării materiilor prime. În plus, produsului i se pot conferi caracteristici organoleptice speciale, altele decât o aromă predominantă.

d) Desemnarea, prezentarea sau etichetarea vodcii care nu este obţinută exclusiv din materiile prime enunţate la litera (a) punctul (i) poartă, indicaţia „fabricat din …”, completată cu numele materiei prime utilizate la fabricarea alcoolului etilic de origine agricolă. Etichetarea se face în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din Directiva 2000/13/CE.

16. Rachiu de (urmat de numele fructului) obţinut prin macerare şi distilare

a) Rachiul de (urmat de numele fructului), obţinut prin macerare şi distilare, este băutura spirtoasă:

i) obţinută prin macerarea fructelor sau a bacelor enumerate la punctul 2, parţial fermentate sau
nefermentate, cu posibilitatea adăugării unei cantităţi maxime de 20 l de alcool etilic de origine agricolă sau de rachiu şi/sau distilat obţinut din acelaşi fruct la 100 kg de fructe sau bace fermentate, urmată de distilarea la mai puţin de 86 % vol.;

ii) obţinută din următoarele fructe sau bace:

– mure (Rubus fruticosus auct. aggr.);

– căpşuni (Fragaria spp.);

– zmeură (Rubus idaeus L.);

– coacăze roşii (Ribes rubrum L.);

– porumbe (Prunus spinosa L.);

– scoruşe (Sorbus aucuparia L.);

– scoruşe de munte (Sorbus domestica L.);

– ilex (Ilex cassine L.);

– sorb [Sorbus torminalis (L.) Crantz];

– fructe de soc (Sambucus nigra L.);

– măceşe (Rosa canina L.);

– coacăze negre (Ribes nigrum L.);

– banane (Musa spp.);

– fructul pasiunii (Passiflora edulis Sims);

– fructe de Spondias dulcis Sol. ex Parkinson;

– fructe de Spondias mombin L.

b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a unui rachiu de (urmat de numele fructului) obţinut prin macerare şi distilare este de 37,5 %.

c) Rachiul de (urmat de numele fructului) obţinut prin macerare şi distilare nu este aromatizat.

d) În ceea ce priveşte etichetarea şi prezentarea rachiului de (urmat de numele fructului) obţinut prin macerare şi distilare, termenul „obţinut prin macerare şi distilare” trebuie să figureze pe mijloacele de desemnare, prezentare sau etichetare cu acelaşi font, dimensiune şi culoare şi în acelaşi câmp vizual ca denumirea „rachiu de (urmat de numele fructului)”, iar pe sticle trebuie să fie menţionat pe eticheta frontală.

17. Geist (însoţit de numele fructului sau al materiei prime utilizate

a) Geist (însoţit de numele fructului sau al materiei prime utilizate) este băutura spirtoasă obţinută prin macerarea fructelor şi a bacelor nefermentate enumerate la categoria 16 litera (a) punctul (ii) sau a legumelor, a fructelor cu coajă lemnoasă şi a altor materiale vegetale, cum ar fi plantele sau petalele de trandafir, în alcool etilic de origine agricolă, urmată de distilarea la mai puţin de 86% vol.

b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a Geist (însoţit de numele fructului sau al materiei prime utilizate) este de 37,5 %.

c) Geist (însoţit de numele fructului sau al materiei prime utilizate) nu este aromatizat.

18. Genţiană

a) Genţiana este băutura spirtoasă obţinută pe baza unui distilat de genţiană care a fost obţinut prin fermentarea rădăcinilor de genţiană cu sau fără adaos de alcool etilic de origine agricolă.

b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a genţianei este de 37,5 %.

c) Genţiana nu este aromatizată.

19. Băuturi spirtoase de ienupăr

a) Băutura spirtoasă de ienupăr este băutura spirtoasă obţinută prin aromatizarea cu boabe ienupăr (Juniperus communis L şi/sau Juniperus oxicedrus L.) a alcoolului etilic de origine agricolă şi/sau a rachiului de cereale şi/sau a distilatului de cereale.

b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase de ienupăr este de 30 %.

c) Pot fi utilizate şi alte substanţe aromatizante naturale şi/sau identice substanţelor naturale, conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctele (i) şi (ii) din Directiva 88/388/CEE, şi/sau preparate aromatizante definite la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din aceeaşi directivă şi/sau plante sau părţi de plante aromatice, dar caracteristicile organoleptice ale ienupărului trebuie să fie perceptibile, chiar dacă uneori sunt atenuate.

d) Băutura spirtoasă de ienupăr poate purta denumirile de vânzare „Wacholder” sau „genebra”.

20. Gin

a) Ginul este băutura spirtoasă de ienupăr obţinută prin aromatizarea cu boabe de ienupăr (Juniperus communis L.) a unui alcool etilic de origine agricolă având caracteristicile organoleptice adecvate.

b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a ginului este de 37,5 %.

c) Pentru obţinerea ginului se utilizează exclusiv substanţe aromatizante naturale şi/sau identice substanţelor naturale conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctele (i) şi (ii) din Directiva 88/388/CEE şi/sau preparate aromatizante conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din aceeaşi directivă, astfel încât gustul ienupărului să fie predominant.

21. Gin distilat

a) Ginul distilat este:

(i) băutura spirtoasă pe bază de ienupăr obţinută exclusiv prin redistilarea unui alcool etilic de origine agricolă de calitate corespunzătoare, având caracteristicile organoleptice dorite şi o concentraţie alcoolică iniţială de minimum 96 % vol., în alambicuri utilizate tradiţional pentru gin, în prezenţa boabelor de ienupăr (Juniperus communis L.) şi a altor produse vegetale naturale, gustul ienupărului trebuind să fie preponderent; sau

ii) amestecul dintre produsul acestei distilări şi un alcool etilic de origine agricolă având aceeaşi compoziţie, puritate şi concentraţie alcoolică; pentru aromatizarea ginului distilat pot fi utilizate, în plus, şi substanţe aromatizante naturale şi/sau substanţe identice substanţelor naturale şi/sau preparate aromatizante menţionate la categoria 20 litera (c).

b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a ginului distilat este de 37,5 %.

c) Ginul obţinut prin simpla adăugare de esenţe sau arome unui alcool etilic de origine agricolă nu poate fi numit „gin distilat”.

22. London gin

a) London Gin este un tip de gin distilat:

i) obţinut exclusiv din alcool etilic de origine agricolă, cu un conţinut maxim de metanol de 5 grame la hectolitrul de alcool 100 % vol., a cărui aromă este obţinută exclusiv prin redistilarea alcoolului etilic în alambicuri tradiţionale, în prezenţa tuturor materiilor prime vegetale naturale utilizate;

ii) al cărui distilat conţine cel puţin 70 % alcool per volum;

iii) în cazul în care se adaugă orice alt alcool etilic de origine agricolă, acesta trebuie să fie în conformitate cu caracteristicile enumerate în anexa I punctul 1, dar trebuie să aibă un conţinut maxim de alcool metilic de 5g la hl de alcool 100 % vol;

iv) care nu conţine adaosuri de îndulcitori mai mari de 0,1 grame de zaharuri la litrul de produs final, nici coloranţi;

v) care nu conţine niciun ingredient adăugat, altul decât apă.

b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a „London gin” este de 37,5%.

c) Termenul „London gin” poate fi completată cu termenul „dry”.

23. Băutură spirtoasă pe bază de chimion

a) Băutura spirtoasă pe bază de chimion este băutura spirtoasă obţinută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu chimion (Carum carvi L.).

b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase pe bază de chimion este de 30%.

c) Pot fi utilizate şi alte substanţe aromatizante naturale şi/sau identice substanţelor naturale conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctele (i) şi (ii) din Directiva 88/388/CEE şi/sau preparate aromatizante conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din aceeaşi directivă, însă gustul chimionului trebuie să fie predominant.

24. Akvavit sau aquavit

a) Akvavit sau aquavit este băutura spirtoasă cu chimion şi/sau seminţe de mărar aromatizată cu un distilat de plante sau condimente.

b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase akvavit sau aquavit este de 37,5 %.

c) Mai pot fi utilizate şi alte substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctele (i) şi (ii) din Directiva 88/388/CEE şi/sau preparate aromatizante conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din directiva respectivă, dar aroma acestor băuturi se datorează în mare parte distilatelor de seminţe de chimion (Carum carvi L.) şi/sau de seminţe de mărar (Anethum graveolens L.), utilizarea de uleiuri esenţiale fiind interzisă.

d) Substanţele amare nu pot domina gustul; reziduurile uscate nu depăşesc 1,5 grame la 100 mililitri.

25. Băuturi spirtoase de anason

a) Băutura spirtoasă de anason este băutura spirtoasă obţinută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu extracte naturale de anason în stea (Illicium verum Hook f.), anason verde (Pumpinella anissum L.), anason dulce (Foeniculum vulgare Mill.) sau de oricare altă plantă care are acelaşi component aromatizant principal, cu ajutorul unuia dintre următoarele procedee sau al unei combinaţii între acestea:

i) macerare şi/sau distilare;

ii) redistilarea alcoolului în prezenţa seminţelor sau a altor părţi ale plantelor menţionate anterior;

iii) adăugarea de extracte naturale distilate de anason.

b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase de anason este de 15 %.

c) Numai substanţele şi preparatele aromatizante naturale conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) şi de la articolul 1  alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE pot fi utilizate la prepararea băuturii spirtoase de anason.

d) Pot fi utilizate şi alte extracte vegetale naturale sau seminţe aromatice, dar gustul anasonului trebuie să rămână predominant.

26. Pastis

a) Pastis este băutura spirtoasă pe bază de anason care conţine şi extracte naturale de „lemn dulce” (Glycyrrhiza spp.), ceea ce implică prezenţa substanţelor colorante numite calcone, precum şi prezenţa acidului glicirizic, al căror conţinut minim şi maxim trebuie să fie de 0,05 şi, respectiv, 0,5 grame la litru.

b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „pastis” este de 40 %.

c) Numai substanţele şi preparatele aromatizante naturale conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) şi de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE pot fi utilizate la prepararea băuturii spirtoase „pastis”.

d) Băutura spirtoasă „pastis” are un conţinut de zaharuri mai mic de 100 de grame la litru, exprimat în zahăr invertit, şi un conţinut de anetol de minimum 1,5 şi maximum 2 grame la litru.

27. Pastis de Marseille

a) Pastis de Marseille este un pastis cu un conţinut de anetol de 2 grame la litru.

b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „pastis de Marseille” este de 45 %.

(c) Numai substanţele şi preparatele aromatizante naturale conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) şi de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE pot fi utilizate la prepararea băuturii spirtoase „Pastis de Marseille”.

28. Anis

a) Anis este băutura spirtoasă pe bază de anason a cărei aromă caracteristică provine exclusiv de la anasonul verde (Pimpinella anisum L.) şi/sau de la anasonul în stea (Illicium verum Hook f.) şi/sau de la anasonul dulce (Foeniculum vulgare Mill.).

b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „anis” este de 35 %.

c) Numai substanţele şi preparatele aromatizante naturale conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) şi de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE pot fi utilizate la prepararea băuturii spirtoase „anis”.

29. Anis distilat

a) Anis distilat este anis care conţine alcool distilat în prezenţa seminţelor menţionate la categoria 28 litera (a) şi, în cazul indicaţiilor geografice, în prezenţa masticului, a altor seminţe aromatice, plante sau fructe, cu condiţia ca acest alcool să constituie minimum 20 % din concentraţia alcoolică a anisului distilat.

b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „anis distilat” este de 35 %.

c) Numai substanţele şi preparatele aromatizante naturale conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) şi de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE pot fi utilizate la prepararea băuturii spirtoase „anis distilat”.

30. Băutură spirtoasă cu gust amar sau bitter

a) Băutura spirtoasă cu gust amar sau bitter este băutura spirtoasă cu un gust amar preponderent, obţinută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu substanţe aromatizante naturale şi/sau identice substanţelor naturale conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctele (i) şi (ii) din Directiva 88/388/CEE şi/sau preparate aromatizante conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din aceeaşi directivă.

b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase cu gust amar sau bitter este de 15 %.

c) Băutura spirtoasă cu gust amar sau bitter poate fi comercializată şi sub denumirea „amer” sau „bitter” cu sau fără altă completare.

31. Vodcă aromatizată

a) Vodca aromatizată este vodca căreia i s-a conferit o aromă predominantă diferită de cea a materiilor prime utilizate.

b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a vodcii aromatizate este de 37,5 %.

c) Vodca aromatizată poate fi îndulcită, combinată, aromatizată, maturată sau colorată.

d) Vodca aromatizată poate fi comercializată şi sub denumirea de „vodcă de” urmată de numele aromei predominante.

32. Lichior

a) Lichiorul este băutura spirtoasă:

i) cu un conţinut minim de zahăr, exprimat în zahăr invertit, de:

– 70 de grame la litru pentru lichiorul de cireşe la care alcoolul etilic constă exclusiv în rachiu de cireşe;

– 80 de grame la litru pentru genţiană sau lichioruri similare la care singura substanţă aromatică este genţiana sau plante similare;

– 100 de grame la litru în toate celelalte cazuri;

ii) obţinută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă, a unui distilat de origine agricolă, a uneia sau a mai multor băuturi spirtoase sau a unui amestec din produsele menţionate anterior, îndulcite şi cu un adaos de produse agricole sau de produse alimentare, cum ar fi smântână, lapte sau alte produse lactate, fructe, vin sau vin aromatizat, în sensul definiţiei din Regulamentul (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului de stabilire a normelor generale privind definirea, descrierea şi prezentarea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole.

b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a lichiorului este de 15 %.

c) Numai substanţele şi preparatele aromatizante naturale conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) şi de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE şi substanţele şi preparatele aromatizante identice substanţelor naturale conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (ii) din aceeaşi directivă pot fi utilizate la prepararea lichiorului.

Cu toate acestea, substanţele şi preparatele aromatizante identice substanţelor naturale conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (ii) din directiva menţionată nu sunt utilizate în obţinerea următoarelor lichioruri:

i) lichioruri de fructe:

– coacăze;
– cireşe;
– zmeură;

– mure;
– afine;
– citrice;
– mure pitice;
– fructe de Rubus arcticus;
– merişoare;
– merişoare de munte;
– cătină albă;
– ananas;

ii) lichioruri de plante:

– mentă;
– genţiană;
– anason;
– génépi (grupă de plante medicinale);
– vulnéraire (specie de pelin din Alpi).

d) Următorii termeni compuşi pot fi utilizaţi în prezentarea lichiorurilor produse în Comunitate în cazul utilizării alcoolului etilic de origine agricolă, pentru a reflecta metodele de producţie recunoscute:

– brandy de prune;
– brandy de portocale;
– brandy de caise;
– brandy de cireşe;
– solbaerrom, denumit şi blackcurrant rum.

În etichetarea şi prezentarea lichiorurilor menţionate mai sus, denumirile compuse trebuie să figureze pe etichetă pe acelaşi rând, cu caractere uniforme, de acelaşi tip şi aceeaşi culoare, iar denumirea „lichior” trebuie să fie în imediata apropiere, dimensiunea caracterelor nefiind mai mică decât cea utilizată pentru denumirea compusă. În cazul în care alcoolul nu provine de la băutura spirtoasă indicată, trebuie făcută o referire privitoare la provenienţa alcoolului utilizat în acelaşi câmp vizual cu denumirea compusă şi cu menţiunea „lichior”, fie prin menţionarea naturii alcoolului agricol utilizat, fie prin menţiunea „alcool agricol”, precedată de fiecare dată de formula „obţinut din” sau „obţinut cu ajutorul”.

33. Crème de (urmată de numele fructului sau al materiei prime utilizate)

a) Băuturile spirtoase numite „Crème de” (urmată de numele fructului sau al materiei prime utilizate), cu excepţia produselor lactate, sunt lichioruri cu un conţinut minim de zahăr de 250 de grame la litru exprimat în zahăr invertit.

b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii „Crème de” (urmată de numele fructului sau al materiei prime utilizate) este de 15 %.

c) Acestei băuturi spirtoase i se aplică dispoziţiile referitoare la substanţele şi preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la categoria 32.

d) Denumirea de vânzare poate fi completată cu termenul „lichior”.

34. Crème de cassis

a) Crème de cassis este lichiorul de coacăze care conţine minimum 400 de grame de zahăr la litru, exprimat în zahăr invertit.

b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „Crème de cassis” este de 15 %.

c) Băuturii „Crème de cassis” i se aplicã dispoziţiile referitoare la substanţele şi preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la categoria 32.

d) Denumirea de vânzare poate fi completată cu termenul „lichior”.

35. Guignolet

 a) Guignolet este lichiorul obţinut prin macerarea cireşelor în alcool etilic de origine agricolă.

b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase Guignolet este de 15 %.

c) Băuturii spirtoase „Guignolet” i se aplică dispoziţiile referitoare la substanţele şi preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la categoria 32.

d) Denumirea de vânzare poate fi completată cu termenul „lichior”.

36. Punch au rhum

a) Punch au rhum este lichiorul al cărui conţinut de alcool provine exclusiv din rom.

b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „punch au rhum” este de 15 %.

c) Băuturii spirtoase „punch au rhum” i se aplică dispoziţiile referitoare la substanţele şi preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la categoria 32.

d) Denumirea de vânzare poate fi completată cu termenul „lichior”.

37. Sloe gin

a) Sloe gin este lichiorul obţinut prin macerarea porumbelor în gin, la care se poate adăuga suc de porumb.

b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „sloe gin” este de 25 %.

c) Numai substanţele şi preparatele aromatizante naturale conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) şi de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE pot fi utilizate la prepararea băuturii spirtoase „sloe gin”.

d) Denumirea de vânzare poate fi completată cu termenul „lichior”.

38. Sambuca

a) Sambuca este lichiorul incolor de anason:

i) care conţine distilate de anason verde (Pimpinella anisum L.), anason în stea (Illicium verum L.) sau alte plante aromatice;

ii) cu un conţinut minim de 350 de grame de zahăr la litru, exprimat în zahăr invertit;

iii) cu un conţinut de anetol natural de minimum 1 şi maximum 2 grame la litru.

b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „Sambuca” este de 38 %.

c) Băuturii spirtoase „Sambuca” i se aplică dispoziţiile referitoare la substanţele şi preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la categoria 32.

d) Denumirea de vânzare poate fi completată cu termenul „lichior”.

39. Maraschino, Marrasquino sau Maraskino

a) Maraschino, Marrasquino sau Maraskino este lichiorul incolor a cărui aromă este dată în principal de un distilat de vişine marasca sau de un distilat al produsului obţinut prin macerarea vişinelor sau a unor părţi de vişine în alcool de origine agricolă, cu un conţinut minim de 250 de grame de zahăr la litru, exprimat în zahăr invertit.

b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „Maraschino”, „Marrasquino” sau „Maraskino” este de 24 %.

c) Băuturii spirtoase denumite „Maraschino”, „Marrasquino” sau „Maraskino” i se aplică dispoziţiile referitoare la substanţele şi preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la categoria 32.

d) Denumirea de vânzare poate fi completată cu termenul „lichior”.

40. Nocino

a) Nocino este lichiorul a cărui aromă este dată în principal de macerarea şi/sau distilarea nucilor verzi întregi (Juglans regia L.), cu un conţinut minim de zahăr, exprimat în zahăr invertit, de 100 de grame la litru.

b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „Nocino” este de 30 %.

c) Băuturii spirtoase „Nocino” i se aplică dispoziţiile referitoare la substanţele şi preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la categoria 32.

d) Denumirea de vânzare poate fi completată cu termenul „lichior”.

41. Lichior pe bază de ouă sau advocaat, sau avocat, sau advokat

a) Lichiorul pe bază de ouă sau advocaat, sau avocat, sau advokat este băutura spirtoasă, aromatizată sau nu, obţinută pe bază de alcool etilic de origine agricolă, distilat şi/sau rachiu, ale cărei ingrediente sunt gălbenuşul de ou de calitate, albuşul de ou şi zahărul sau mierea. Conţinutul minim de zahăr sau miere este de 150 de grame la litru, exprimat în zahăr invertit. Conţinutul minim de gălbenuş de ou pur este de 140 de grame la litrul de produs final.

b) Prin derogare de la articolul 2 alineatul (1) litera (c), concentraţia alcoolică minimă în volum a lichiorului pe bază de ouă sau advocaat, sau avocat sau advokat este de 14 %.

c) Numai substanţele şi preparatele aromatizante naturale sau identic naturale în sensul definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctele (i) şi (ii) şi de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE pot fi utilizate la prepararea lichiorului pe bază de ouă sau advocaat, sau avocat, sau advokat.

42. Lichior de ouă

a) Lichiorul de ouă este băutura spirtoasă, aromatizată sau nu, obţinută pe bază de alcool etilic de origine agricolă, distilat şi/sau rachiu, ale cărei ingrediente caracteristice sunt gălbenuşul de ou de calitate, albuşul de ou şi zahărul sau mierea. Conţinutul minim de zahăr sau miere este de 150 de grame la litru, exprimat în zahăr invertit. Conţinutul minim de gălbenuş de ou este de 70 de grame la litrul de produs final.

b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a lichiorului de ouă este de 15 %.

c) Numai substanţele şi preparatele aromatizante naturale conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) şi de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE pot fi utilizate la prepararea lichiorului de ouă.

43. Mistrà

a) Mistrà este băutura spirtoasă incoloră aromatizată cu anason sau cu anetol natural:

i) cu un conţinut de anetol de minimum 1 şi maximum 2 grame la litru;

ii) care poate conţine şi un distilat de plante aromatice;

iii) fără adaos de zahăr.

b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „mistrà” este de 40 % şi de maximum 47%.

c) Numai substanţele şi preparatele aromatizante naturale conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) şi de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE pot fi utilizate la prepararea băuturii spirtoase „mistrà”.

44. Väkevä glögi sau spritglögg

a) Väkevä glögi sau spritglögg este băutura spirtoasă obţinută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu aromă naturală sau identică aromei naturale de cuişoare şi/sau scorţişoară, prin utilizarea unuia dintre următoarele procese: macerare şi/sau distilare, redistilare a alcoolului în prezenţa unor părţi ale plantelor indicate mai sus, adăugarea aromei naturale sau identic naturale de cuişoare sau scorţişoară sau o combinaţie a acestor metode.

b) Concentraţia alcoolică procentuală minimă în volum a băuturii spirtoase „Väkevä glögi” sau „spritglögg” este de 15%.

c) Pot fi utilizate şi alte extracte vegetale aromatizante, naturale sau identic naturale, în conformitate cu Directiva 88/388/CEE, dar aroma plantelor aromatice indicate trebuie să fie predominantă.

d) Conţinutul de vin sau produse vitivinicole nu depăşeşte 50 % din produsul final.

45. Berenburg sau Beerenburg

a) Berenburg sau Beerenburg este băutura spirtoasă:

i) obţinută din alcool etilic de origine agricolă;

ii) în care se macerează fructe sau plante sau părţi ale acestora;

iii) având drept aromă specifică un distilat din rădăcină de genţiană (Gentiana lutea L.), din boabe de ienupăr (Juniperus communis L.) şi din frunze de dafin (Laurus nobilis L.);

iv) a cărei culoare variază de la cafeniu deschis la cafeniu închis;

v) care poate fi îndulcită până la un conţinut maxim de zahăr, exprimat în zahăr invertit, de 20 g la litru.

b) Concentraţia alcoolică procentuală minimă în volum a băuturii spirtoase „Berenburg” sau „Beerenburg” este de 30%.

c) Numai substanţele şi preparatele aromatizante naturale conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) şi de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE pot fi utilizate la prepararea băuturii spirtoase „Berenburg” sau „Beerenburg”.

46. Nectar de miere sau de hidromel

a) Nectarul de miere sau de hidromel este o băutură produsă prin aromatizarea amestecului de must fermentat de miere şi distilat de miere şi/sau alcool etilic de origine agricolă, care conţine minimum 30 % must de miere fermentat în volum.

b) Concentraţia alcoolică procentuală minimă în volum a nectarului de miere sau de hidromel este de 22 %.

c) Numai substanţele şi preparatele aromatizante naturale conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) şi de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE pot fi utilizate la prepararea nectarului de miere sau de hidromel, cu condiţia ca gustul mierii sa fie predominant.

d) Nectarul de miere sau de hidromel poate fi îndulcit numai cu miere.

Alte băuturi spirtoase

1. Băutura spirtoasă „Rum-Verschnitt” este produsă în Germania şi este obţinută dintr-un amestec de rom şi alcool, iar produsul final trebuie să conţină un procentaj minim de 5 % alcool provenit din rom. Concentraţia alcoolică procentuală minimă în volum a băuturii spirtoase „Rum-Verschnitt” este de 37,5%. În ceea ce priveşte etichetarea şi prezentarea produsului denumit „Rum-Verschnit”, termenul „Verschnitt” trebuie să figureze în descriere, prezentare şi etichetare cu caractere de tipul, de dimensiunea şi de culoarea celor folosite pentru cuvântul „Rum”, pe acelaşi rând cu acesta, iar pe sticle trebuie să fie menţionat pe eticheta frontală. În cazul vânzării în afara pieţei germane, compoziţia alcoolică a acestui produs trebuie să figureze pe etichetă.

2. Băutura spirtoasă „Slivovice” este produsă în Republica Cehă şi este obţinută prin adăugarea la distilatul de prune, înainte de distilarea finală, a unui procentaj maxim de 30 % de alcool etilic de origine agricolă. Acest produs trebuie să fie descris drept „băutură spirtoasă”, la care se poate adăuga denumirea „Slivovice” în acelaşi câmp vizual pe eticheta frontală. În cazul introducerii pe piaţă a băuturii spirtoase cehe „Slivovice” în Comunitate, compoziţia alcoolică a acestui produs trebuie să figureze pe etichetă. Prezenta dispoziţie nu aduce atingere utilizării denumirii „Slivovice” pentru rachiurile de fructe, în conformitate cu categoria 9.

ANEXA III

INDICAŢII GEOGRAFICE

Categorie Produse Indicaţie Geografică Ţara de origine(originea
geografică exactă este descrisă în
dosarul tehnic)
1.Rom
Rhum de la Martinique
Rhum de la Guadeloupe
Rhum de la Réunion
Rhum de la Guyane
Rhum de sucrerie de la Baie du Galion
Rhum des Antilles françaises
Rhum des départements français d’outre-mer
Ron de Málaga
Ron de Granada
Rum da Madeira
France
France
France
France
France
France
France
Spania
Spania
Portugalia
2.Whisky/Whiskey
Scotch Whisky
Irish Whiskey/Irish Whisky
Whisky español
Whisky breton/Whisky de Bretagne
Whisky alsacien/Whisky d’Alsace
Regatul Unit(Scoţia)
Irlanda
Spania
Franţa
Franţa
3.Rachiu de cereale
Eau-de-vie de seigle de marque nationale luxembourgeoise
Korn/Kornbrand
Münsterländer Korn/Kornbrand
Sendenhorster Korn/Kornbrand
Bergischer Korn/Kornbrand
Emsländer Korn/Kornbrand
Haselünner Korn/Kornbrand
Hasetaler Korn/Kornbrand
Samanė
LuxemburgGermania, Austria, Belgia
Germania
Germania
Germania
Germania
Germania
Lituania
4.Rachiu de vin
Eau-de-vie de Cognac
Eau-de-vie des Charentes
Eau-de-vie de Jura
Cognac:
-Fine
-Grande Fine Champagne
-Grande Champagne
-Petite Fine Champagne
-Petite Champagne
-Fine Champagne
-Borderies
-Fins Bois
-Bons Bois
Fine Bordeaux
Fine de Bourgogne
Armagnac
Bas-Armagnac
Haut-Armagnac
Armagnac-Ténarèze
Blanche Armagnac
Eau-de-vie de vin de la Marne
Eau-de-vie de vin originaire d’Aquitaine
Eau-de-vie de vin de Bourgogne
Eau-de-vie de vin originaire du Centre-Est
Eau-de-vie de vin originaire de Franche-Comté
Eau-de-vie de vin originaire du Bugey
Eau-de-vie de vin de Savoie
Eau-de-vie de vin originaire des Coteaux de la
Loire
Eau-de-vie de vin des Côtes-du-Rhône
Eau-de-vie de vin originaire de Provence
Eau-de-vie de Faugères/Faugères
Eau-de-vie de vin originaire du Languedoc
Aguardente de Vinho Douro
Aguardente de Vinho Ribatejo
Aguardente de Vinho Alentejo
Aguardente de Vinho da Região dos Vinhos Verdes
Aguardente de Vinho da Região dos Vinhos Verdes de Alvarinho
Aguardente de Vinho LourinhãGrozdova rakya de Sungurlare
Slivenska perla
Straldjanska Muscatova rakya
Grozdova rakya de Pomorie
Biserna grozdova rakya de
Russe
Muscatova rakya de Bourgas
Dobrudjanska muscatova rakya
Grozdova rakya de Suhindol
Grozdova Rakya de Karlovo
Vinars Târnave
Vinars Vaslui
Vinars Murfatlar
Vinars Vrancea
Vinars Segarcea
Franţa
Franţa
Franţa
Franţa
Franţa
Franţa
Franţa
Franţa
Franţa
Franţa
Franţa
Franţa
Franţa
Franţa
Franţa
Franţa
Franţa
Franţa
Franţa
Franţa
Franţa
Franţa
Franţa
Franţa
Franţa
Franţa
Franţa
FranţaFranţa
Franţa
Franţa
Franţa
Portugalia
Portugalia
Portugalia

Portugalia
Portugalia
Portugalia
Bulgaria
Bulgaria
Bulgaria
Bulgaria

Bulgaria

Bulgaria
Bulgaria
Bulgaria
Bulgaria
România
România
România
România
România

5.Brandy/Weinbrand
Brandy de Jerez
Brandy del Penedés
Brandy italiano
Brandy de Attica
Brandy de Peloponnese
Brandy din Grecia Centrală
Deutscher Weinbrand
Wachauer Weinbrand
Weinbrand Dürnstein
Pfälzer Weinbrand
Karpatské brandy špeciál
Brandy de France
Spania
Spania
Italia
Grecia
Grecia
Grecia
Germania
Austria
Austria
Germania
Slovacia
Franţa

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *