ORDIN 512/28 IUNIE 2005

Ordinul nr. 512/2005 privind Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 67/2004 pentru instituirea la nivel naţional a Reţelei de informaţii contabile agricole, aprobată cu modificări prin Legea nr. 465/2004

În vigoare de la 15.07.2005

Văzând Referatul de aprobare nr. 61.873 din 23 iunie 2005,

având în vedere prevederile art. 19 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 67/2004 privind instituirea la nivel naţional a reţelei de informaţii contabile agricole, aprobată cu modificări prin Legea nr. 465/2004,

ţinând seama de precizările din adresa Institutului Naţional de Statistică nr. 34.255 din 16 iunie 2005,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 155/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1.

Reţeaua de informaţii contabile agricole, denumită în continuare RICA, este un instrument bazat pe o anchetă anuală, efectuată după o metodologie specifică, pe un microeşantion de exploataţii agricole participante, în scopul evaluării activităţii tehnico-economice a acestora.

Art. 2.

RICA este una dintre sursele de date folosite pentru întocmirea de rapoarte necesare politicii agricole, privind situaţia agriculturii, a pieţelor produselor agricole, precum şi a veniturilor realizate de exploataţiile agricole în România, rapoarte prezentate anual Guvernului şi Parlamentului.

Art. 3.

RICA se constituie, conform anexei nr. 1, din exploataţiile agricole participante, structurile teritoriale ale autorităţii competente, birourile de contabilitate şi alte organizaţii/instituţii implicate în RICA, menţionate la art. 2 alin. (1) lit. c) şi, respectiv, la art. 6 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 67/2004.

Art. 4.

Pentru atingerea scopurilor, RICA efectuează colectarea de informaţii privind activitatea economică şi producţia destinată comercializării din exploataţii agricole reprezentative, cu sau fără personalitate juridică, dar posesoare de evidenţe contabile.

Art. 5.

Universul exploataţiilor agricole, termen statistic folosit de ancheta structurală din agricultură pentru a defini ansamblul de unităţi aflate în observare, este reprezentat atât de exploataţiile care au cel puţin un hectar, cât şi de cele care au mai puţin de un hectar, dar furnizează pieţei o anumită parte din producţie sau produc peste anumite praguri fizice.

Art. 6.

(1) Câmpul de observare, termen menţionat la art. 2 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa Guvernului nr. 67/2004, se defineşte ca partea universului care cuprinde numai exploataţiile agricole profesionale semnificative pentru a fi incluse în eşantionul RICA.

(2) Exploataţia profesională este o exploataţie agricolă suficient de mare încât să ofere o activitate de bază pentru şeful exploataţiei şi un venit suficient pentru susţinerea lui şi a familiei sale. Exprimarea suficient de mare este redată prin dimensiunea economică.

Art. 7.

(1) Exploataţiile profesionale sunt definite ca fiind acele exploataţii agricole care au o dimensiune economică egală sau mai mare decât un prag, exprimat în unităţi de dimensiune europeană, denumite în continuare UDE.

(2) UDE este unitatea de măsură de bază a dimensiunii economice a exploataţiei agricole, exprimată în termenii unei valori monetare pentru o perioadă de referinţă dată care, pentru a rămâne pe deplin semnificativă în contextul tipologiei comunitare, este actualizată în mod regulat.

Art. 8.

Dimensiunea economică este determinată folosindu-se conceptul de marjă brută standard, denumită în continuare MBS, definită în Decizia nr. 85/377/CEE privind stabilirea unei tipologii comunitare a exploataţiilor agricole şi menţionată în anexa nr. 4 la Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 107/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 4 martie 2003.

Art. 9.

Marja brută a unei activităţi agricole vegetale sau animale reprezintă valoarea exprimată în lei sau în euro a producţiei brute, determinată pe baza preţurilor la poarta exploataţiei, din care sunt scăzute costurile specifice corespunzătoare obţinerii acestei producţii.

Art. 10.

MBS, parametru calculat prin convenţie ca versiune simplificată a marjei brute, constituie baza pentru încadrarea fiecărei exploataţii în clasa sa de dimensiune economică şi corespunzător tipului său de activitate agricolă, în tipologia comunitară a exploataţiilor agricole.

Art. 11.

MBS este un criteriu de natură economică exprimat în termeni monetari şi reprezintă soldul între valoarea standard a producţiei brute şi suma standard a anumitor costuri, denumite prin convenţie costuri specifice proporţionale, care pot fi alocate direct acestei producţii.

Art. 12.

MBS este o valoare unitară: pentru fiecare producţie vegetală ea corespunde suprafeţei de un hectar (sau de un ar pentru ciuperci), pentru fiecare producţie animală ea corespunde unui cap de animal (sau 100 de capete pentru păsări ori unui stup pentru albine).

Art. 13.

MBS a unei activităţi agricole corespunde situaţiei medii din exploataţiile existente într-o regiune geografică dată, medie calculată pentru o perioadă de referinţă care acoperă fie 3 sau 5 ani civili succesivi, fie 3 sau 5 campanii agricole succesive, urmărind atenuarea efectului fluctuaţiilor de ordin conjunctural, întâlnite în producţia agricolă.

Art. 14.

Principiile şi regulile de bază care permit calcularea coeficienţilor regionali MBS pentru stabilirea clasei de dimensiune economică a exploataţiilor agricole şi clasificarea lor pe tip de activitate agricolă, conform Deciziei nr. 85/377/CEE, sunt redate în anexa nr. 2.

Art. 15.

Dimensiunea economică a unei exploataţii agricole reprezintă valoarea MBS totale a exploataţiei, exprimată în UDE, corespunzătoare sumei MBS calculate pentru fiecare dintre producţiile vegetale ori animale obţinute în exploataţia respectivă într-o perioadă de un an calendaristic sau an agricol.

Art. 16.

Clasa de dimensiune economică se stabileşte prin împărţirea MBS totale a exploataţiei agricole la valoarea de 1 UDE = 1.200 euro, constituind un criteriu de bază pentru clasificarea exploataţiilor incluse în câmpul de observare.

Art. 17.

Clasele de dimensiune economică ale exploataţiilor agricole şi limitele în UDE stabilite conform Deciziei nr. 85/377/CEE, modificată ulterior prin Decizia nr. 99/725/CE din 22 octombrie 1999, sunt redate în anexa nr. 3.

Art. 18.

Tipul de activitate agricolă sau orientarea tehnico-economică a exploataţiei reprezintă sistemul de producţie al unei exploataţii agricole, care este caracterizat prin contribuţia fiecăreia dintre activităţile respectivei exploataţii la MBS totală a exploataţiei.

Art. 19.

Definirea tipurilor de activitate agricolă sau claselor de orientare tehnico-economică se bazează pe două elemente: natura activităţilor în cauză, codificată conform listei caracteristicilor recenzate în cadrul anchetei structurale, şi plafonul care delimitează clasele, exprimat în fracţiuni de 1/10, 1/4, 1/3, respectiv 2/3 din MBS totală a exploataţiei.

Art. 20.

Tipurile de activitate agricolă sau orientarea tehnico-economică a exploataţiilor agricole se împart, în funcţie de nivelul de detaliere solicitat, în: generale, principale, speciale şi subdiviziuni ale unora dintre tipurile speciale.

Art. 21.

Clasificarea exploataţiilor corespunzând tipului general de activitate agricolă şi, respectiv, tipului principal de activitate agricolă este redată în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 107/2003.

Art. 22.

Regiunile RICA, menţionate la art. 2 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 67/2004, prezentate în anexa nr. 4, sunt identice cu regiunile de dezvoltare prevăzute în art. 5 şi 6 din Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, folosite pentru culegerea datelor statistice specifice şi de Institutul Naţional de Statistică, denumit în continuare INS.

Art. 23.

Coeficienţii regionali ai MBS sunt stabiliţi pe bază de unităţi care se înscriu în cadrul general al nomenclaturii unităţilor teritoriale statistice (NUTS) compatibile cu cele folosite pentru anchetele comunitare şi naţionale asupra structurii exploataţiilor agricole şi pentru reţeaua de informaţii contabile agricole.

Art. 24.

Pragul menţionat în art. 7 alin. (1), exprimat în UDE, fixat de autoritatea competentă, este valoarea în euro de la care exploataţiile agricole care formează eşantionul RICA pot fi selectate ca exploataţii participante la reţea.

Art. 25.

Exploataţiile agricole participante la RICA, selectate conform planului elaborat de Agenţia de legătură, sunt luate în studiu în baza acordului scris liber exprimat de conducerea exploataţiei agricole, respectându-se modelul redat în anexa nr. 5.

Art. 26.

Planul de selecţie a exploataţiilor agricole participante la RICA trebuie să includă un număr minim de elemente care să permită validarea sa în raport cu obiectivele RICA, întrucât exploataţiile studiate intră şi în sfera de activitate a anchetelor structurale şi a recensămintelor naţionale în agricultură.

Art. 27.

Pentru asigurarea reprezentativităţii exploataţiilor agricole în ansamblul lor, planul de selecţie se bazează pe următoarele elemente:

a) caracteristicile surselor de referinţă statistică;

b) procedeele de stratificare a domeniului supus anchetei;

c) procedeele de stabilire a coeficientului de selecţie pentru fiecare strat;

d) procedeele de selecţie a exploataţiilor participante;

e) defalcarea exploataţiilor cel puţin pe tipurile principale de activitate agricolă;

f) perioada probabilă a validităţii planului de selecţie.

Art. 28.

Eşantionul de exploataţii agricole necesar pentru desfăşurarea anchetei anuale RICA este stabilit în colaborare cu INS, pe baza datelor statistice existente şi a metodologiei folosite de acesta pentru colectarea datelor privind ancheta structurală în agricultură.

Art. 29.

Planul de selecţie a exploataţiilor agricole participante la RICA se înaintează de Agenţia de legătură Comitetului Naţional RICA, pentru aprobare, cu cel puţin 3 luni înainte de începerea anului contabil la care se referă.

Art. 30.

Raportul privind aplicarea planului de selecţie a exploataţiilor participante la RICA, care include aspectele principale ale implementării în teritoriu vizând numărul final al respondenţilor, se transmite de Agenţia de legătură Comitetului Naţional RICA, spre informare, în termen de 6 luni de la începerea anului contabil aferent.

Art. 31.

Agenţia de legătură prevăzută la art. 4 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 67/2004 este autoritatea care efectuează, sub coordonarea metodologică a INS, ancheta anuală necesară colectării informaţiilor contabile de la exploataţiile agricole selectate ca exploataţii participante la RICA.

Art. 32.

Autoritatea competentă, stabilită la art. 4 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 67/2004, încheie, în limita resurselor bugetare, un contract de prestări de servicii cu Institutul de Economie Agrară din cadrul Academiei Române, desemnat în Documentul de poziţie pentru cap. 7 – Agricultura ca organ de legătură, împreună cu Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, în vederea îndeplinirii atribuţiilor specifice Agenţiei de legătură.

Art. 33.

Agenţia de legătură are, în completarea prevederilor art. 6 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 67/2004, următoarele atribuţii:

a) asigură coordonarea şi managementul tehnic şi financiar al activităţilor din domeniu, în scopul realizării obiectivelor prevăzute în Programul de guvernare;

b) elaborează actele normative necesare pentru funcţionarea RICA, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 67/2004;

c) stabileşte pragul economic pentru participarea exploataţiilor agricole la RICA;

d) stabileşte câmpul de observare şi eşantionul RICA în colaborare cu INS;

e) stabileşte modul de codificare a exploataţiilor agricole participante la RICA;

f) asigură confidenţialitatea datelor RICA individuale şi aplică sancţiunile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 67/2004 în caz de încălcare;

g) asigură instruirea periodică a responsabililor RICA la nivel teritorial, precum şi a personalului din exploataţiile agricole participante la RICA, prin organizarea de seminarii, conferinţe, reuniuni de lucru;

h) verifică completarea formularelor-tip prevăzute în atribuţiile responsabililor RICA din cadrul direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene, centrelor/oficiilor de consultanţă agricolă, birourilor de contabilitate, organizaţiilor/instituţiilor contractante şi returnează fişele incomplete sau cu abateri evidente, pentru refacere;

i) colectează, centralizează şi procesează datele privind producţia, profitabilitatea, structura costurilor şi veniturilor în agricultură, realizate pe un eşantion reprezentativ de exploataţii agricole;

j) verifică prin deplasări în teritoriu îndeplinirea sarcinilor de către responsabilii RICA de la nivel teritorial;

k) analizează discrepanţele înregistrate între planul de selecţie şi numărul de exploataţii participante respondente, în vederea unei mai bune selecţii în anul agricol următor;

l) identifică şi promovează acţiuni de cooperare cu agenţiile RICA similare din statele membre ale Uniunii Europene şi din statele candidate, cu asociaţiile de fermieri, asociaţiile profesionale şi interprofesionale.

Art. 34.

Colectarea informaţiilor contabile de la exploataţiile agricole participante la RICA este efectuată de structurile teritoriale ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale precizate la lit. B şi C din anexa nr. 1 şi de birourile de contabilitate sau organizaţiile/instituţiile contractante menţionate la art. 9 şi 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 67/2004.

Art. 35.

Contractele prin care birourile de contabilitate sau organizaţiile/instituţiile posibil contractante, precizate în anexa nr. 1 la lit. D-J, se angajează să completeze fişele exploataţiilor agricole participante la RICA în schimbul unui onorariu standard se încheie în limita resurselor bugetare alocate anual în acest scop de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Art. 36.

Clauzele acestor contracte, care sunt aceleaşi pentru toate regiunile RICA şi sunt stabilite prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, includ cel puţin următorii termeni exprimaţi în mod explicit:

a) asumarea de către contractant a obligaţiei de a completa fişele exploataţiilor în conformitate cu normele naţionale;

b) asumarea de către contractant a obligaţiei de a înainta fişele exploataţiilor în termenul prevăzut în contract;

c) asumarea de către contractant a obligaţiei de a furniza Agenţiei de legătură toate informaţiile pe care aceasta le poate solicita;

d) asumarea de către contractant a obligaţiei de a nu divulga nici o dată contabilă şi nici alte detalii separate pe care le obţine în timpul îndeplinirii sarcinilor sale sau care în mod incidental au legătură cu îndeplinirea sarcinilor sale în raport cu RICA;

e) asumarea de către toate persoanele implicate în îndeplinirea unor astfel de sarcini a conformării faţă de obligaţiile menţionate în lit. a), b), c) şi d) şi luarea tuturor măsurilor necesare îndeplinirii acestor obligaţii.

Art. 37.

Pentru asigurarea caracterului strict confidenţial al datelor colectate de la exploataţiile agricole participante la RICA, responsabilii RICA judeţeni din structurile teritoriale ale autorităţii competente, precum şi persoanele menţionate la art. 36 lit. e) semnează în deplină cunoştinţă de cauză angajamentul de confidenţialitate redat în anexa nr. 6 la prezentul ordin.

Art. 38.

(1) Fişa exploataţiei agricole participante, menţionată la art. 7 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 67/2004, se completează cu informaţiile necesare în conformitate cu formularul-tip prevăzut de Regulamentul nr. 1.837/2001/CE.

(2) Tipul de informaţii contabile care urmează să fie furnizate prin fişa exploataţiei, forma de prezentare, definiţiile şi instrucţiunile referitoare la acestea sunt stabilite prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.

Art. 39.

Onorariul standard menţionat la art. 35, fixat anual de autoritatea competentă, se plăteşte pentru fişa exploataţiei agricole predată în termenul stabilit prin contract, completată corespunzător cu date exacte faptic, înregistrate şi prezentate conform formularului-tip aprobat.

Art. 40.

Onorariul standard se plăteşte în două etape, respectiv prima tranşă de 50% se plăteşte la începutul fiecărui exerciţiu financiar, iar în a doua tranşă se plăteşte diferenţa calculată înmulţind valoarea onorariului standard cu numărul de fişe ale exploataţiei, completate corect şi recepţionate în termen, din care se scade plata deja efectuată.

Art. 41.

Fondurile necesare RICA, prevăzute la art. 20 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 67/2004, vor fi evidenţiate în mod distinct pentru anul 2006 şi următorii în bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Art. 42.

Prezentul ordin împreună cu anexele nr. 1-6 care fac parte integrantă din acesta se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării

rurale,

Gheorghe Flutur

Bucureşti, 28 iunie 2005. Nr. 512.

ANEXA Nr. 1

STRUCTURA RICA

A. Exploataţiile agricole participante la Reţeaua de informaţii contabile agricole

B. Serviciile/compartimentele de dezvoltare rurală din cadrul direcţiilor judeţene pentru agricultură şi dezvoltare rurală

C. Centrele/oficiile judeţene de consultanţă agricolă din cadrul Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă

D. Birourile de contabilitate agricolă, pe măsura constituirii lor

E. Centrul de Economie Rurală – Buzău

F. Institutul de Economie Agrară din cadrul Institutului Naţional de Cercetări Economice al Academiei Române

G. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Economie Agrară din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice

H. Unităţi de învăţământ superior şi/sau de cercetare agricolă sau economică

I. Asociaţii, federaţii, ligi, patronate, uniuni etc., existente în agricultură

J. Persoane fizice autorizate, agreate de Agenţia de legătură RICA.

ANEXA Nr. 2

PRINCIPIILE ŞI REGULILE DE BAZĂ PENTRU CALCULAREA MBS

1. Definiţii şi principii de calcul al MBS

1.1. Marja brută standard (MBS) a unei producţii este definită ca soldul între:

a) pe de o parte, valoarea standard a produsului agricol brut:

– produsul agricol brut cuprinde vânzările, prestaţiile în natură şi variaţiile în stocuri; el conţine produsul principal şi eventualele produse secundare;

– include, de asemenea, subvenţiile legate eventual de produse, de suprafeţe şi/sau de animale;

– nu cuprinde subvenţiile exploataţiei care nu sunt prin definiţie alocabile unui produs specific; şi

b) pe de altă parte, costurile specifice proporţionale care pot fi uşor alocate produsului, scăzând eventualele subvenţii legate de intrări.

Nu fac parte din costurile care se deduc:

– costurile cu forţa de muncă;

– costurile legate de mecanizare (reparaţii, amortismente etc.), carburanţii şi lubrifianţii;

– costurile legate de clădiri;

– costurile muncilor efectuate de terţi.

Datele care servesc la stabilirea acestor valori standard acoperă o perioadă de producţie de 12 luni (fie un an civil, fie o campanie agricolă). Dacă perioada de producţie a produselor vegetale şi animale este mai mică sau mai mare decât 12 luni, s-a convenit la o convertire prin aducerea acestor valori la o perioadă de 12 luni consecutive.

1.2. Tratarea subvenţiilor şi taxelor

Valoarea monetară a producţiei brute trebuie să includă subvenţiile legate direct de produse, suprafeţe şi animale. Orice subvenţie legată de intrările pentru producţie (consumuri intermediare) trebuie dedusă din costurile specifice. T.V.A. nu se ia în calcul nici în valoarea producţiei brute, nici în cea a costurilor specifice. Orice altă taxă legată de costurile specifice trebuie luată în calcul.

Subvenţiile naţionale sau regionale legate de produse, suprafeţe sau animale sunt incluse în valoarea producţiei brute.

Trebuie luate în calcul numai subvenţiile plătite exploataţiilor.

1.3. Produse luate în considerare

Coeficienţii regionali ai MBS sunt calculaţi pentru fiecare caracteristică ce figurează în anchetele asupra structurii exploataţiilor agricole cuprinzând folosirea terenurilor şi creşterea animalelor.

Sunt luate în considerare numai produsele agricole brute. În anumite cazuri, condiţionarea sau transformarea unui produs agricol poate fi introdusă, în măsura în care aceste activităţi au loc în mod normal în exploataţie, în regiunea respectivă. Transformarea produselor agricole nu trebuie luată în discuţie decât dacă această activitate este direct legată de producţie şi nu poate fi separată de activitatea agricolă pură.

Pentru exemplificare, poate intra în calculul MBS transformarea următoarelor produse agricole:

– lapte în unt, cremă, brânză, iaurturi şi alte produse lactate;

– vin în produse alcoolizate;

– carne de animale în pate, pate gras, alte produse legate de transformarea cărnii. Orice cheltuială de condiţionare sau de transformare a produselor care părăsesc exploataţia este deci inclusă în costuri.

1.4. În scopul valorificării suprafeţelor furajere ale unei exploataţii care nu deţine erbivore, se pot calcula coeficienţi regionali MBS pentru toate producţiile furajere, respectiv pentru plante furajere prăşitoare, plante furajere neprăşitoare, pajişti permanente şi păşuni, necuprinzând păşunile sărace.

Într-o exploataţie, dacă erbivorele sunt mai multe în raport cu baza furajeră, deci există deficit furajer, lipsa de furaje trebuie compensată prin cumpărări. În acest caz se aplică animalelor care depăşesc capacitatea furajeră a exploataţiei coeficienţi regionali specifici ai MBS care ţin cont de aceste cheltuieli suplimentare.

1.5. Pentru calculul MBS irigarea trebuie considerată ca un mod de cultură ca şi agricultura tradiţională sau biologică.

Culturile succesive secundare pot fi valorizate prin MBS. De culturile succesive care au o mare importanţă se va ţine cont în calculul pentru MBS ale culturilor principale.

Producţia grădinilor familiale, nefiind destinată în mod normal vânzărilor, are, în general, MBS egală cu zero. Totuşi, dacă sunt regiuni unde contribuţia din grădinile familiale la producţia brută a exploataţiei nu poate fi neglijată, se determină un coeficient regional MBS în conformitate cu regulile de bază.

2. Dispoziţii speciale pentru produsele vegetale

2.1. Producţia brută este constituită din produse principale, cum sunt boabele de cereale, rădăcinile de sfeclă etc. Ea cuprinde, de asemenea, produsele secundare, cum sunt paiele de cereale, precum şi subvenţiile legate direct de produse sau de suprafeţe.

2.2. Pentru sectorul vegetal, din valoarea producţiei brute trebuie scăzute următoarele costuri specifice: seminţe şi material săditor, achiziţionate sau produse în exploataţie; îngrăşăminte achiziţionate; produse pentru protecţia culturilor; diverse cheltuieli specifice care includ: apa pentru irigaţii, încălzirea serelor, solariilor, uscarea produselor, cheltuieli specifice de comercializare (sortare, curăţare, ambalare), cheltuieli de prelucrare, cheltuieli specifice cu asigurările, alte cheltuieli specifice.

Costurile specifice sunt stabilite pe baza preţurilor de livrare la poarta exploataţiei, fără T.V.A., şi cu scăderea subvenţiilor legate de elementele acestor costuri.

Precizări:

– Seminţe şi material săditor

Cheltuielile corespunzând seminţelor şi materialului săditor conţin seminţele şi plantele produse în exploataţia agricolă, evaluate pe baza preţurilor de ieşire din exploataţie, precum şi cele cumpărate de pe piaţă la preţurile de vânzare către exploataţie.

– Îngrăşăminte şi produse de protecţie a culturilor

Sunt scăzute din producţia brută numai costurile îngrăşămintelor şi produselor de protecţie cumpărate.

– Energie pentru încălzire, uscare şi curăţare

Sunt scăzute costurile cu combustibilii şi electricitatea folosite pentru uscare, încălzire şi curăţare, precum şi costurile muncilor efectuate de terţi pentru uscare.

Nu trebuie scăzute din valoarea monetară a producţiei brute următoarele costuri: costurile cu forţa de muncă, costurile legate de mecanizare, precum reparaţiile şi amortizarea maşinilor, carburanţii şi lubrifianţii, costurile legate de clădiri, produsele pentru amendarea terenurilor obţinute în exploataţie (de exemplu: gunoiul de grajd şi îngrăşămintele verzi, varul, turba etc.), muncile efectuate de terţi, cu excepţia celor pentru plantarea sau defrişarea culturilor permanente şi a celor pentru uscare.

În privinţa culturilor principale, producţia brută pentru 12 luni corespunde, în general, unei singure recolte, în timp ce, în cazul culturilor horticole, producţia brută pentru 12 luni poate corespunde mai multor culturi succesive.

Pentru culturile permanente (pomi, viţă de vie etc.) s-a convenit luarea în calcul a întregii perioade de cultură cu scopul de a stabili:

a) producţia anuală brută medie;

b) costurile specifice proporţionale medii respective.

Aceste costuri specifice trebuie să includă costurile de plantare şi, dacă este cazul, de defrişare, respectiv cheltuielile efectuate cu muncile executate de terţi pentru acestea.

3. Dispoziţii speciale pentru produsele animale

3.1. Coeficienţii regionali MBS pentru produsele animale sunt calculaţi pe cap de animal. Datele de bază folosite pentru stabilirea MBS, respectiv producţia brută şi costurile specifice proporţionale, sunt, de asemenea, calculate pe cap de animal. Pentru păsări MBS sunt calculate la 100 de capete, iar pentru albine, pe stup.

Producţia brută conţine produsele principale, cum sunt: laptele, carnea şi ouăle. Ea este, de asemenea, constituită din produse secundare, cum sunt viţeii nou-născuţi şi lâna oilor. În privinţa animalelor reproducătoare este vorba despre valoarea animalelor de reformă, corectată cu un coeficient de reformă mediu anual. Pentru animalele la îngrăşat este vorba despre valoarea de vânzare a animalului matur, iar dacă animalul nu a atins stadiul final se foloseşte valoarea creşterii medii anuale. În producţia brută trebuie, de asemenea, incluse subvenţiile legate direct de produse. Gunoiul de grajd nu se consideră produs secundar al producţiei animale.

3.2. Pentru producţiile animaliere, costurile specifice care se scad din valoarea monetară a producţiei brute sunt următoarele: costuri de înlocuire a şeptelului; furaje concentrate şi de volum, achiziţionate sau produse în exploataţie; diverse cheltuieli specifice care includ: cheltuieli cu serviciile sanitar-veterinare, cheltuieli pentru montă şi însămânţare artificială, realizarea de teste, cheltuieli specifice de comercializare (sortare, curăţare, ambalare), cheltuieli de prelucrare, cheltuieli specifice cu asigurările, alte cheltuieli specifice.

Costurile specifice sunt stabilite pe baza preţurilor de livrare către exploataţia agricolă, fără T.V.A., şi scăzând subvenţiile legate de elementele acestor costuri.

Precizări

În privinţa alimentaţiei erbivorelor se face o distincţie între furajele grosiere şi furajele concentrate.

Consumul de furaje concentrate cuprinde furajele produse în exploataţie, evaluate la preţul de ieşire din aceasta, şi furajele cumpărate, evaluate pe baza preţurilor de livrare către exploataţie.

Consumul de furaje grosiere include atât furajele produse în exploataţie, evaluate pornindu-se de la costurile specifice ale seminţelor, îngrăşămintelor, pesticidelor etc., cât şi pe cele cumpărate, evaluate pe baza preţurilor de livrare către exploataţia agricolă.

Nu trebuie scăzute din valoarea monetară a producţiei brute următoarele costuri: costurile cu forţa de muncă, costurile legate de mecanizare, precum reparaţiile şi amortizarea maşinilor, carburanţii şi lubrifianţii, costurile legate de clădiri, muncile efectuate de terţi, cu excepţia celor pentru uscarea furajelor care trebuie deduse.

Pentru produsele a căror perioadă de producere este sub 12 luni consecutive (de exemplu, alte porcine şi găini pentru carne) perioada este extinsă la 12 luni. În privinţa animalului şi a producţiei de carne pentru care perioada de producere este mai mare de un an se calculează MBS pentru 12 luni (de exemplu, găini ouătoare).

MBS ale producţiilor animaliere trebuie să fie stabilite pentru un animal de vârstă medie care dă o producţie medie şi reprezintă clasa de vârstă respectivă. În calcularea MBS pentru caracteristica vaci de lapte, producţia brută cuprinde valoarea medie a vacii de lapte de reformă, împărţită cu numărul mediu de ani în lactaţie, valoarea producţiei medii anuale de lapte de vacă şi valoarea medie a viţelului nou-născut.

Clasa Limite în UDE Denumirea claselor
I < 2 Foarte mici
II >= 2 şi < 4
III >= 4 şi < 6 Mici
IV >= 6 şi < 8
V >= 8 şi < 12 Mijlocii mici
VI >= 12 şi < 16
VII >= 16 şi < 40 Mijlocii mari
VIII >= 40 şi < 100 Mari
IX >= 100 şi < 250 Foarte mari
X >= 250 Extra

ANEXA Nr. 4

REGIUNILE RICA

 

Numărul regiunii Denumirea regiunii Judeţele componente
1 Nord-Est Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui
2 Sud-Est Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Vrancea, Tulcea
3 Sud-Muntenia Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman
4 Sud-Vest-Oltenia Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea
5 Vest Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş
6 Nord-Vest Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Sălaj, Satu Mare, Maramureş
7 Centru Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu
8 Bucureşti-Ilfov Municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov

ANEXA Nr. 5

Exploataţia agricolă ...................
Localitatea ............................
Judeţul ................................
ACORD
pentru participarea la Reţeaua de informaţii contabile agricole (RICA)
Subsemnatul ...................................., şef al exploataţiei, accept să furnizez toate datele necesare stabilirii dimensiunii economice a exploataţiei şi încadrării în tipologia comunitară, solicitate de responsabilul RICA judeţean. Consimt la colectarea datelor tehnico-economice ale exploataţiei în condiţii de totală confidenţialitate, începând cu data semnării prezentului acord.
      Data                                               Şeful exploataţiei,
................                                     ...........................

Persoana desemnată pentru furnizarea informaţiilor necesare
Numele şi prenumele .........................................................
Funcţia în exploataţie ......................................................
Telefon/fax .................................................................

ANEXA Nr. 6

ANGAJAMENT DE CONFIDENŢIALITATE

Subsemnatul/Subsemnata ............................, responsabil/responsabilă RICA  pentru judeţul ..................., mă angajez prin prezentul angajament de confidenţialitate la următoarele:
1. să aplic întocmai prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 67/2004 privind instituirea la nivel naţional a Reţelei de informaţii contabile agricole, aprobată cu modificări prin Legea nr. 465/2004;
2. să asigur păstrarea caracterului confidenţial al datelor colectate de la exploataţiile agricole participante la reţea înscrise în formularul-tip stabilit în acest scop, utilizând metodologia şi semnificaţia specifică a caracteristicilor şi a celorlalte date conform cu instrucţiunile din R 1.837/2001;
3. să-mi însuşesc şi să respect cu stricteţe prevederile art. 15 alin. (1), (2) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 67/2004;
4. să asigur completarea acordurilor de participare de către exploataţiile agricole participante la RICA în conformitate cu eşantionul anual planificat şi să respect perioadele şi termenele de lucru stabilite prin ordinele şi instrucţiunile specifice;
5. să efectuez lucrările de colectare, completare, verificare şi centralizare a datelor privind activitatea desfăşurată de exploataţiile agricole din judeţ participante la RICA, în scopul asigurării unor date corecte şi complete;
6. conform cu metodele convenite, să transmit structurii de resort din Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale formularele-tip pentru verificarea corectitudinii completării, inclusiv orice informaţie relevantă solicitată.
Ţinând seama de cele de mai sus, semnez în deplină cunoştinţă de cauză prezentul angajament de confidenţialitate.
     Data                                                          Semnătura
..............                                                 .................

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *