LEGE nr. 348 din 10 iulie 2003

LEGE Nr. 348 din 10 iulie 2003 *** Republicată
Legea pomiculturii

Text în vigoare începând cu data de 29 octombrie 2009
REALIZATOR: COMPANIA DE INFORMATICĂ NEAMŢ

Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 26 octombrie 2009.

Act de bază
#B: Legea nr. 348/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 17 aprilie 2008

Acte modificatoare

#M1: Legea nr. 325/2009

Modificările şi completările efectuate prin actul modificator sunt scrise cu font italic. În faţa fiecărei modificări sau completări este indicat actul normativ care a efectuat modificarea sau completarea respectivă, în forma #M1.

#CIN

NOTĂ: Prin Hotărârea Guvernului nr. 156/2004 au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a Legii pomiculturii nr. 348/2003.

#B

CAP. 1
Dispoziţii generale

ART. 1

Prezenta lege reglementează cadrul de dezvoltare a pomiculturii, înfiinţarea şi exploatarea plantaţiilor pomicole, producerea şi valorificarea fructelor, pe baza fundamentării ştiinţifice şi extensiei progresului tehnic, în condiţiile organizării comune de piaţă în sectorul fructelor.

ART. 2

(1) Organul de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniu care elaborează strategia de dezvoltare a pomiculturii este Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

(2) Obiectivele strategice ale dezvoltării pomiculturii sunt:

a) concentrarea şi specializarea producţiei pomicole;
b) introducerea în cultură a speciilor şi soiurilor competitive pe plan european;
c) dezvoltarea centrelor şi bazinelor cu tradiţie în domeniu, care să asigure specializarea pe produse de calitate cu denumire de origine geografică.

ART. 3

(1) Organizarea comună de piaţă în sectorul fructelor conţine reguli privind:

a) patrimoniul pomicol şi potenţialul de producţie pomicolă;
b) siguranţa alimentară şi valorificarea fructelor şi produselor din fructe în condiţii de calitate;
c) organizaţiile profesionale, interprofesionale şi organismele pe filieră;
d) instrumentele şi mecanismele de reglementare a pieţei.

(2) Speciile de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni cultivate în România sunt prevăzute în anexa nr. 1.

CAP. 2
Patrimoniul pomicol

ART. 4

(1) Patrimoniul pomicol se compune din următoarele grupe: pomi şi arbuşti fructiferi, indiferent de sistemul de cultură, căpşunării, pepiniere pomicole, inclusiv terenurile pentru asolamente, terenurile în pregătire pentru plantare şi terenurile din intravilan plantate cu pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni.

(2) Păstrarea patrimoniului pomicol, menţinerea şi ridicarea valorii biologice şi a potenţialului productiv al plantaţiilor de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni şi protejarea mediului înconjurător, a apei, solului şi păstrarea ecosistemului şi biodiversităţii revin cultivatorilor.

ART. 5

(1) Patrimoniul pomicol se clasifică în următoarele categorii:

a) plantaţii tinere, până la intrarea pe rod;
b) plantaţii pe rod, în plină producţie;
c) plantaţii pe rod, în declin;
d) pepiniere pomicole;
e) colecţii pomologice, culturi de concurs şi loturi experimentale;
f) terenuri în pregătire pentru înfiinţarea plantaţiilor.

(2)Sistemul de cultură se defineşte prin densitate, sortimente, tehnologii, performanţe tehnice şi economice şi se clasifică în următoarele grupe:

a) sistem extensiv;
b) sistem intensiv;
c) sistem superintensiv;
d) pomi răzleţi.

ART. 6

(1) Plantaţiile de pomi fructiferi, arbuşti fructiferi şi căpşuni se realizează cu precădere în zonele consacrate, pe terenuri cu condiţii ecologice favorabile fiecărei specii, denumite areale pomicole.

(2) Arealele pomicole reprezintă zona geografică a culturii pomilor şi arbuştilor fructiferi, constituie o categorie distinctă a fondului funciar şi sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Pomii şi arbuştii fructiferi situaţi în curţi, grădini, păşuni, fâneţe, aliniamente şi ale căror produse nu fac obiectul comercializării pe piaţă fac parte din categoria pomi răzleţi şi nu se evidenţiază în cadastrul pomicol.

(4) Evidenţa pomilor răzleţi se ţine separat, în scop statistic.

ART. 7

(1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Internelor şi Reformei Administrative organizează inventarierea patrimoniului pomicol o dată la 5 ani.

(2) Procedurile pentru desfăşurarea inventarierii şi modelul formularelor pentru inventarierea plantaţiilor pomicole se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului internelor şi reformei administrative.

ART. 8

Tehnologiile de înfiinţare şi întreţinere a plantaţiilor pomicole, pe specii, se reactualizează şi se elaborează de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti Mărăcineni şi se distribuie prin Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă, denumită în continuare ANCA.

CAP. 3
Înfiinţarea, exploatarea şi defrişarea plantaţiilor pomicole

ART. 9

(1) Înfiinţarea plantaţiilor de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni se face în zone consacrate, alegerea speciilor şi soiurilor este opţiunea liberă a oricărui proprietar sau deţinător de teren, la recomandarea specialiştilor autorizaţi în acest scop, conform prevederilor legale.

(2) Plantarea pomilor fructiferi din categoria pomi răzleţi în grădini şi curţi, precum şi în terenurile din extravilan se face respectându-se distanţele faţă de limita proprietăţii vecinilor, astfel:

a) la 2 m de răzor sau gard, pomi cu talie mică;
b) la cel puţin 3 m de răzor sau gard, pomi cu talie mare.

ART. 10

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi institutul de cercetare-dezvoltare pentru pomicultură, prin ANCA, fac recomandări periodice cu privire la soiurile speciilor pomicole performante, care asigură producţii de calitate, competitive, solicitate de piaţă, pentru a fi introduse în cultură.

ART. 11

Proprietarii şi deţinătorii legali de terenuri, care doresc să înfiinţeze plantaţii pomicole, beneficiază de ajutoare financiare din partea statului în conformitate cu legislaţia în vigoare.

ART. 12

Amenajarea unor terenuri în pantă, slab fertile şi cu fenomene de eroziune a solului şi valorificarea acestora prin culturi pomicole sunt considerate activităţi de interes naţional pentru protejarea mediului şi se bucură de sprijinul statului, asigurat prin Fondul de ameliorare a fondului funciar, potrivit legislaţiei în vigoare.

ART. 13

(1) Plantaţiile de pomi cu suprafaţă mai mare de 0,5 ha şi cele de arbuşti fructiferi de peste 0,2 ha, situate în zone, bazine şi centre consacrate, se înfiinţează în baza autorizaţiei de plantare eliberate de direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti.

(2) Pentru plantaţiile de pomi cu suprafaţa mai mare de 2 ha şi pentru plantaţiile de arbuşti fructiferi cu suprafaţa mai mare de 0,5 ha autorizaţia de plantare se eliberează în baza unui proiect de înfiinţare a plantaţiei pomicole elaborat de persoane autorizate şi avizat de institutul de cercetare-dezvoltare pentru pomicultură sau de staţiunea de cercetare-dezvoltare pomicolă din zonă.

(3) Sunt exceptate de la obţinerea autorizaţiei de plantare colecţiile de pomi şi arbuşti fructiferi, culturile pomicole de concurs şi parcelele experimentale.

ART. 14

(1) Defrişarea plantaţiilor de pomi şi arbuşti fructiferi de interes comercial aparţinând persoanelor fizice sau juridice se face numai în baza autorizaţiei de defrişare eliberate de direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, şi are scop statistic.*)

(2) Condiţiile minime pentru autorizarea defrişării plantaţiilor pomicole sunt:

a) plantaţia prezintă goluri şi pomi uscaţi în proporţie de 60%;
b) plantaţia se află în declin şi prezintă infecţii provocate de micoze, bacterii, viruşi, a căror combatere nu se justifică economic;
c) au durata normală de funcţionare expirată;
d) în cazurile când se solicită defrişarea plantaţiilor de nuc şi de castan comestibil în masiv, cererea de defrişare va fi însoţită de documente privind expertiza tehnică efectuată de un institut de cercetare-dezvoltare pentru agricultură sau de staţiunea de cercetare-dezvoltare pomicolă din zonă; criteriile care stau la baza documentaţiei în vederea autorizării tăierii exemplarelor de nuc şi castan comestibil, precum şi a defrişării lor când sunt în masiv se stabilesc conform prevederilor prezentei legi.

(3) Cererea pentru obţinerea autorizaţiei de defrişare se depune la direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cu 3 luni înainte de executarea defrişării.
(4) Sunt exceptate de la obţinerea autorizaţiei de defrişare colecţiile de pomi şi arbuşti fructiferi, culturile pomicole de concurs şi parcelele experimentale, care se aprobă de consiliile ştiinţifice ale unităţilor respective.
————
*) A se vedea Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 149/2004 privind aprobarea formularelor-tip privind autorizarea plantării şi defrişării plantaţiilor pomicole, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 3 martie 2004.

ART. 15

(1) Materialul lemnos rezultat din defrişarea plantaţiilor pomicole şi a nucilor este proprietatea fiecărui deţinător legal al plantaţiei şi al pomilor răzleţi, care îl poate comercializa sau utiliza în mod liber.
(2) În cazul comercializării, materialul lemnos trebuie să fie însoţit de autorizaţia de defrişare eliberată în conformitate cu prevederile prezentei legi, precum şi de avizul de însoţire a materialului lemnos.

ART. 16

(1) Durata de funcţionare a plantaţiilor de pomi şi arbuşti fructiferi, în condiţiile de exploatare normală, precum şi modalitatea defrişării acestora sunt prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.**)

(2) În cazul în care, după defrişare, terenul respectiv nu se replantează, deţinătorii au obligaţia să înainteze la direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti, cu 3 luni înaintea defrişării, documentaţia necesară pentru schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(3) Regimul de exploatare a plantaţiilor pomicole şi arbuştilor fructiferi aparţinând instituţiilor de învăţământ, cu scop didactic, şi al parcelelor experimentale ale unităţilor de cercetare se va stabili prin planurile de învăţământ, respectiv prin programele de cercetare ale unităţilor respective.
————
**) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 156/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii pomiculturii nr. 348/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 19 februarie 2004.

ART. 17

Cultura nucului din categoria pomi răzleţi este supusă şi următoarelor prevederi speciale:

a) plantarea nucilor se face cu materialul săditor selecţionat, provenit din pepiniere autorizate; terenurile supuse eroziunii se pot planta şi cu biotipuri locale provenite de la pepiniere silvice;
b) tăierea nucilor şi castanilor comestibili din categoria pomi răzleţi, indiferent de proprietar, se face pe baza autorizaţiei-model prevăzute în anexa nr. 3;
c) cererea pentru tăierea nucilor/castanilor comestibili din categoria pomi răzleţi solicitată de persoanele fizice sau juridice se depune cu cel puţin o lună înaintea executării tăierii, iar aceasta se verifică şi se aprobă de specialiştii direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
d) criteriile care stau la baza documentaţiei în vederea autorizării tăierii nucilor răzleţi/castanilor comestibili sunt:

1. pomii sunt îmbătrâniţi şi prezintă ramuri uscate în proporţie de 60% din coroană;
2. pomii sunt amplasaţi într-un perimetru unde urmează să se construiască obiective de interes naţional sau de interes al comunităţii locale;
3. pomii sunt amplasaţi pe aliniamentele drumurilor naţionale şi se pune în pericol siguranţa circulaţiei rutiere.

ART. 18

(1) În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, organele abilitate vor organiza inventarierea nucilor şi a castanilor comestibili aflaţi în plantaţii sau ca pomi răzleţi, cu consemnarea proprietarilor şi a parcelelor cadastrale în care se găsesc.

(2) Nucii şi castanii comestibili pentru care s-a obţinut autorizaţia de defrişare se vor marca după sistemul practicat la marcarea speciilor forestiere.

ART. 19

În programele de împădurire şi combatere a eroziunii solului din zonele de cultură a nucului şi castanului se vor introduce şi aceste specii. Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva şi alţi deţinători de terenuri forestiere vor utiliza la plantare material săditor din soiuri autorizate şi recomandate, precum şi biotipurile locale.

CAP. 4
Valorificarea fructelor

ART. 20

(1) Fructele destinate a fi livrate pentru consumul uman se clasifică în categorii de calitate, conform standardelor de comercializare, care dobândesc caracterul de obligativitate.***)

(2) Se supun standardelor de calitate următoarele fructe: cireşele, vişinele, caisele, piersicile şi nectarinele, căpşunile, merele, perele, prunele, gutuile, nucile în coajă, fructele de arbuşti fructiferi, precum şi fructele de orice fel care fac obiectul importului.

(3) Se exceptează de la cerinţele de conformitate cu standardele de calitate:

a) produsele oferite de către producători la centrul special de pregătire, ambalare, marcare, destinate vânzărilor angro sau în detaliu;
b) produsele expediate în vrac către unităţile şi fabricile de procesare.

————
***) A se vedea Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 532/2004 privind aprobarea Listei standardelor de comercializare pentru legume şi fructe proaspete, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 6 august 2004.

ART. 21

(1) Comercializarea fructelor, potrivit prevederilor art. 20 alin. (1), este supusă controlului de conformitate pe filiera produsului.

(2) Controlul de conformitate se face la faţa locului, în toate stadiile de comercializare, de către organismele autorizate prin lege.

ART. 22

(1) Analiza fructelor care fac obiectul vânzării pe piaţă pentru consumul uman privind conţinutul de reziduuri de pesticide, contaminanţi şi alte substanţe este obligatorie şi se efectuează de laboratoarele acreditate, cel puţin o dată pe an sau la cererea beneficiarilor.

(2) Evidenţa tratamentelor şi a substanţelor utilizate în plantaţiile pomicole, destinate comercializării fructelor, se ţine de către producători şi se supune controlului Inspecţiei de stat pentru controlul tehnic în producerea şi valorificarea legumelor şi fructelor, organism autorizat prin lege în acest scop.

ART. 23

(1) Fructele proaspete destinate consumului uman, care se comercializează de operatorii economici, vor fi însoţite de documente fiscale în care se vor înscrie de către emitent calitatea şi conformitatea cu standardele de comercializare.

(2) Micii producători, persoane fizice, care nu sunt organizaţi în forme asociative pot comercializa fructe în pieţele stradale sau tradiţionale organizate şi au obligaţia de a expune la vânzare produsele în condiţii de calitate şi igienă, pentru a asigura protecţia şi siguranţa alimentară a consumatorului.

(3) Fructele care fac obiectul comercializării la export pentru consum în stare proaspătă vor fi însoţite de un certificat de conformitate cu standardul de comercializare emis de organismul de control autorizat conform legii.

ART. 24

(1) Prelucrarea fructelor în scop comercial poate fi făcută de către operatori economici autorizaţi pentru această activitate, cu mijloace proprii sau grupaţi în diferite forme de cooperare.

(2) Fructele destinate prelucrării industriale circulă însoţite de documente fiscale de conformitate, emise de producător sau comerciant, după caz, pe care se va înscrie destinaţie industrială, şi trebuie să prezinte condiţii minime de calitate.

(3) Fructele comercializate la export pentru prelucrarea industrială vor fi însoţite de un certificat de destinaţie industrială emis de către organismele de control autorizate conform legii.

(4) Modelul certificatului de conformitate cu standardele de calitate, precum şi modelul certificatului de destinaţie industrială sunt prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.*)
————
*) A se vedea nota de subsol corespunzătoare asteriscului din finalul art. 16 alin. (1).

ART. 25

(1) Dreptul de folosire de către producători a unor denumiri de origine geografică sau produs tradiţional pentru anumite loturi de fructe proaspete ori prelucrate se acordă prin certificat de atestare a originii geografice, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.

(2) Certificatul prevăzut la alin. (1) se eliberează de către organele abilitate în acest scop, pe baza verificărilor făcute de specialişti împuterniciţi pentru controlul respectării condiţiilor impuse pentru producerea fructelor şi prelucrarea acestora.

ART. 26

Statul sprijină constituirea organizaţiilor de producători şi a organizaţiei interprofesionale pentru fructe, pe baza iniţiativei libere a producătorilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

CAP. 5
Inspecţia şi controlul calităţii fructelor şi a produselor obţinute din fructe

ART. 27

(1) În vederea implementării prevederilor prezentei legi se înfiinţează ca direcţie în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Inspecţia de stat pentru controlul tehnic în producerea şi valorificarea legumelor şi fructelor, denumită în continuare I.S.C.T.P.V.L.F., cu structuri organizatorice în cadrul direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti, care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, cu respectarea numărului de personal, în limita bugetului aprobat.**)

(2) Atribuţiile I.S.C.T.P.V.L.F. vor fi stabilite prin norme metodologice.
————
**) A se vedea Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 591/2006 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de stat pentru controlul tehnic în producerea şi valorificarea legumelor şi fructelor, în vederea executării controalelor de conformitate pentru fructe şi legume proaspete, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 3 octombrie 2006.

CAP. 6
Sancţiuni

ART. 28

Defrişarea fără autorizaţie a plantaţiilor de pomi fructiferi, indiferent de forma de proprietate, cu o suprafaţă mai mare de 0,5 ha, sau a plantaţiilor de arbuşti fructiferi cu o suprafaţă mai mare de 0,2 ha, precum şi a nucilor sau a castanilor comestibili, indiferent de sistemul de cultură, constituie contravenţie şi se pedepseşte cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.

ART. 29

Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei următoarele fapte:

a) înfiinţarea plantaţiilor cu suprafeţe mai mari de 0,5 ha de pomi fructiferi şi a suprafeţelor mai mari de 0,2 ha de arbuşti fructiferi de fiecare operator economic sau de familie ori extinderea peste această limită a celor existente, fără autorizaţie de plantare, cu nerespectarea dispoziţiilor art. 13;

#M1

b) nerespectarea prevederilor art. 23 privind obligativitatea consemnării în documentele fiscale şi/sau în avizele de expediţie emise de producător ori comerciant a calităţii şi conformităţii cu standardele de comercializare, reglementate în legislaţia comunitară, în cazul comercializării fructelor proaspete destinate consumului uman, precum şi a destinaţiei industriale, în cazul celor destinate prelucrării industriale;

#B

c) nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (1) privind analiza conţinutului de reziduuri, contaminanţi şi alte substanţe, precum şi a celor privind evidenţa tratamentelor şi a substanţelor utilizate;

d) nerespectarea prevederilor art. 25 privind folosirea neautorizată a denumirii de origine geografică sau de produs tradiţional.

ART. 30

Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 3.500 lei obstrucţionarea inspectorilor I.S.C.T.P.V.L.F. în exercitarea atribuţiilor lor privind controlul respectării reglementărilor în vigoare de către importatorii, exportatorii, comercianţii, producătorii, depozitele şi responsabilii centrelor de expediere sau de oricare altă persoană implicată în producerea sau comercializarea fructelor.

ART. 31

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în prezenta lege se fac prin proces-verbal încheiat de organele de control abilitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Economiei şi Finanţelor şi Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, potrivit atribuţiilor ce le revin conform legii.

ART. 32

Contravenţiilor prevăzute la art. 29 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

CAP. 7
Dispoziţii finale

ART. 33

(1) Înfiinţarea, întreţinerea şi defrişarea de plantaţii pomicole, arbuşti fructiferi şi căpşunării, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească fructele pentru valorificare în stare proaspătă şi conservate, precum şi produsele distilate obţinute din fructe, condiţiile de atribuire a denumirii produselor cu indicaţie geografică, normele de comercializare, precum şi alte măsuri se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, elaborate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu avizul Ministerului Sănătăţii Publice, Ministerului Economiei şi Finanţelor, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi Ministerului Justiţiei.

(2) Normele metodologice de aplicare a prezentei legi vor fi elaborate în termen de 90 de zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se supun Guvernului spre aprobare.*)
————
*) Normele metodologice de aplicare a Legii pomiculturii nr. 348/2003 au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 156/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 19 februarie 2004.

ART. 34

(1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea pomiculturii nr. 11/1974, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 105 din 29 iulie 1974.

ART. 35

Anexele nr. 1 – 3 fac parte integrantă din prezenta lege.

NOTĂ:

Reproducem mai jos prevederile art. II din Legea nr. 60/2007 pentru modificarea şi completarea Legii pomiculturii nr. 348/2003, care nu este încorporat în textul republicat al Legii nr. 348/2003 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale Legii nr. 60/2007:

„ART. II
Normele metodologice de aplicare a prezentei legi se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, în termen de 90 de zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

ANEXA 1

SPECIILE de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni cultivate în România

Specia
A. Pomi fructiferi
Măr
Păr
Gutui
Prun
Cireş
Vişin
Cais
Piersic şi Nectarin
Nuc
Migdal
Alun
Castan
B. Arbuşti fructiferi
Coacăz negru
Coacăz roşu
Coacăz alb
Agriş
Zmeură de grădină
Afin de cultură
Mur de grădină
Măceş
Soc negru
Trandafir pentru petale
Lonicera caerulea
Corn
Cătină
C. Căpşun

ANEXA 2

ZONAREA SPECIILOR POMICOLE

Formaţiune de vegetaţie naturală Spaţiul geografic ocupat Specii cultivate
Subzona pădurilor de fag-subetajul Dealuri între 500-800 m altitudine Coacăz, agriş, afin, unele soiuri de măr
Subzona pădurilor de gorun Dealuri mijlocii şi partea inferioară a celor înalte, 300-800 m altitudine Zmeur, măr, prun, vişin, unele soiuri de păr
Subzona pădurilor de cer, garniţă şi stejar Partea nordică a Câmpiei Române, Piemontul Getic şi rama externă a dealurilor din vestul ţării; 50-500 m altitudine Măr, păr, prun, gutui, cireş, vişin, nuc, alun, căpşun
Zona de silvostepă Suprafeţe mai mari sau mai mici în toate provinciile; 50-500 m altitudine Toate speciile pomicole, cultivate cu deosebire în regim irigat
Zona stepei danubiene Partea de est şi de sud a Câmpiei Române, Dobrogea, Platforma Bârladului, insule în Câmpia Siretului; 0-200 m altitudine Cais, piersic, migdal, prun, cireş, vişin, soiuri văratice de măr şi păr, nuc, în condiţii de irigare

ANEXA 3

AUTORIZAŢIE DE TĂIERE/DEFRIŞARE
– model –

anexa 3.lege348.2003

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *